lauri in roua

categoria PA= 82 de cuvinte

Se intampla de fiecare data.
Il aud, dar nu-l gasesc. Ratacit in geanta mea, mereu neincapatoare.
In brate cateva pachete. Si vantul bate puternic.

„ saru’mana, doamna profesoara, sunt Denisa!”
O rog sa revina.

La bacalaureat 10 fara putin. Admisa la facultatea de limbi straine, Universitatea Bucuresti.
Fara examen.
In fiecare an olimpica.
Nationala.
Cambridge, engleza si spaniola.

Bucuria imi curge pe obraz, lasand dare in inima.

Inceputul a fost acum sase ani.
La romana.
Noi doua - o echipa.
Invingatoare!

impreuna

Vorbeste putzin.
In grai prelung.
Ca un sir de lacrimi.
Si ochii i se tanguie.
Chiar si degetele, rasucind un cercel.

A dorit mult un copil.
Al ei.
Pentru totdeauna..

L-a adus acasa.
De undeva.
L-a iubit, cum doar mamele adevarate sunt in stare sa o faca.
Il iubeste si acum.
Fara sa spuna adevarul.
Nu vrea sa-l piarda.
El stie.
Tace.
Tac amandoi.
Ea isi tace spaima.
El isi tace intrebarile.
O mare tacere.
Cat doua vieti laolalta.
………………………..
Calin Hera a initiat abordarea unei specii literare, sa- i spunem doar pentru bloggheri-PA= 82 de cuvinte.
Sper sa nu fi gresit numaratoarea.

seara ploioasa

Imi plac lepshele.
Imi amintesc de copilarie.
Asha ca am preluat-o pe cea trimisa de Anielle.


1.Cum te simtzi astazi?
Distrata.
2.Vei ajunge departe in viatza?
Cum va vrea Domnul.
3.Cum te vad prietenii?
Shtiu sa ascult. Nu tradez. Am umor.Plang repede.
4. Te vei casatori vreodata?
Sunt ( mult prea ) casatorita.
5. Care este placa celui mai bun prieten al tau?
„gandeshte pozitiv”; „nu le mai pune si tu pe toate la inima”.
6. Care este povestea vietzii tale?
Shapte ani de acasa( fara gradinitza, dar am avut nishte parintzi iubitori si bunici extraordinari), adolescenta rebela, studenta maritata, mama - doi baietzi, rebeli si ei,profesoara , indragostita de meserie-10 ani navetista, ceilaltzi in orash, bunica-ratacita printre poveshti, bloggheritza mereu debutanta.
7. Cum era in liceu?
Extraordinar; cea mai frumoasa parte a vietzii mele.
8. Cum potzi avansa in viatza?
Vaslind; daca se rupe o vasla- inot.
Care este cel mai fain lucru la prietenii tai?
Umorul.
10. Ce se preconizeaza pentru week-end?
Ploaie.
11. Ce cantec te reprezinta?
„Un copac cu flori”.
12.Dar pe bunicii tai?
„Ce credeau dushmanii mei”?
13.Cum itzi merge in viatza?
Nici prea rau..
14.Ce melodie tzi se va canta la inmormantare?
Vreau linishte.
15. Cum te vede restul lumii?
In functzie de chimii..
16. Vei avea o viatza fericita?
E prea mult spus.
17. Sunt persoane care te doresc in secret?
Nu mi-am dat seama.
18. Ce te face fericit(a)?
Nu shtiu; se intampla pur si simplu.
19. Ce ar trebui sa faci cu viatza ta?
S-o traiesc. Mai intens.

Si pentru ca a fost ziua poetului Pablo Neruda- cateva cugetari :
„ Daca va fi sa te infirbintzi, infierbanta-te la soare.
Daca va fi sa insheli, inshala-tzi stomacul.
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie.
Daca va fi sa mintzi, minte in privintza varstei tale.
Daca va fi sa furi, fura o sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-tzi frica.
Daca va fi sa simtzi foame, simte foamea de iubire.
Daca va fi sa doreshti sa fii fericit, doreshte-tzi asta tot timpul.

Leapsha se da prietenilor.
De aceea, ii poftesc s-o preia.

sange vienez

Cine nu s-a uitat aseara pe tvcultural are motive sa fie trist.
S-a transmis concertul Filarmonicii din Viena, organizat gratuit, in 4 iunie 2009, in fatza palatului Schonbrunn din capitala austriaca.
Tema” Noaptea „.
Sub bagheta lui Daniel Barenboim, dirijorul concertului de Anul Nou.
Intr-o seara linishtita a anului trecut, am vazut, in Green Park, Londra, transmitzandu-se direct din sala operei, pe un panou uriash, „ Barbierul din Sevilla”. Atunci,acolo, in mijlocul unei multzimi de toate varstele, natziile si religiile, am trait momente de o mare frumusetze .Unice.
Asha gasesc de cuviintza administratziile metropolelor europene sa apropie publicul larg de marea, adevarata muzica.

Nu m-ash fi bucurat de farmecul serii trecute, daca o persoana speciala nu m-ar fi anuntzat.
Ii dedic aceasta postare cu nr. 300, pentru a-i multzumi inca o data .

printre picaturi

Apar pe rand.
Femeile mai tarziu.
Este lesne de intzeles motivul.
Ii recunoshti imediat- salopeta si shapca in aceeashi culore. Roshie. Sa se vada . O casma, o lopata si nelipsitul cablu. Intr-o roaba .
Sheful are un caiet. Si burta. Eventual camasha alba. Cu maneca scurta. Nu sta mult. Pleaca. Are probleme.. Orashul este un vast shantier.
Daca imi aduc bine aminte, operatziile astea- sapat shantzuri, pus cabluri, ploaie, pauza, acoperit cateva portziuni, pauza de vineri si tot asha.. s-au mai facut in urma cu doi ani.
Au uitat ceva . Sigur. Asta trebuie sa fie explicatzia.

Totzi uitam. Unii mai mult. Altzii mai putzin.

Uitam o carte in tren, un pansament intr-un bolnav, achitarea unei facturi , de unde am plecat, ziua de nashtere a cuiva apropiat, promisiunile facute in campanie; nu este vorba de profesori, ca au uitat si ei despre ce era vorba.

Uitam sa traim.

Vegetam.

am inchis paranteza pe care uitasem s-o deschid.

Pauza- tzigari. Si poante. Multe.
Shase..vine cineva. O vorba – doua . Si pleaca.
Pranzul- pe bancutzele dintre blocuri. Cu ziar sau fara. Roshii, branza, cateva feliutze de salam.
Multe tzigari.
Si mai multe poante.
Femeile mananca deoparte. Sunt tinere. Si bune de gluma. Se prind repede. Raspund . Mai cu perdea..
La 4, munca inceteaza.
Si maine este o zi.

Scurta.
Cine vrea o baie poate sa mearga la shtrand.
Sau la Argesh.
Daca n-a fost prevazator. Si nu shi-a pus centrala, de ..
Primaru-cu-nu-shtiu- cate- mandate shi-a cerut scuze in fatza celor ce nu au piscina( inca).
Traim in secolul XXI. Si apa ar mai fi.
De ploaie.