s-au nascut in Romania

A fost o zi norocoasa.

Herta Muller, scriitoare germana de origine romana , a castigat Premiului Nobel pentru Literatura, 2009.10000000 de coroane suedeze.A douasprezecea femeie din lume rasplatita astfel . Pentru talent, munca, daruire.

Nascuta la 17 august 1953, in Nitchidorf, Timis, a emigrat in 1987.Opera ei , inspirata, mai ales , din realitatea romaneasca, inseamna 23 de carti, incununate cu 23 de premii. A fost tradusa in: chineza, , daneza, engleza, finlandeza, galiciana, greaca, japoneza, islandeza, italiana, maghiara ,norvegiana, polona, portugheza, romana, suedeza, slovena, spaniola, ucraineana..

Ultimele carti , traduse in limba romana" Regele se-nclina si ucide"," Este sau nu Ion", "Animalul inimii".

Pentru Herta Muller, " literatura se naste acolo unde exista cea mai mare incarcatura emotionala....este necesar sa scrii despre ceea ce constitie provocarea ta".

Astazi, la Paris,Ingrid Vlasov, singurul creator roman , invitat la Chambre Syndicale De la Haute Couture, in cadrul Saptamanii Modei,in ultima zi a festivalului si-a prezentat colectia primavara - vara, 2009. Evenimentul s-a bucurat de participarea Irinei Lazareanu, top- model roman, 27 de ani, nume de succes in lumea modei, imbracata la prezentare intr-o frumoasa ie romaneasca.Pe renumitul podium parizian, au fost 15 minute magice , de glorie, mister si traditie , stil Brancusi, in bej, gri, alb, galben.

p.s.Doamnelor si domnisoarelor, e de bine! Asa-i, domnilor?

ea intreaba, eu raspund

Ochi de iarba cruda.In fata cat palma. ce este viata?. M-am fastacit .viata?de ce vrei sa stii? Ca sa stiu.Pai, incerc eu..milioane de clipe ratacite pe drumuri, coclauri, poteci. tot atatea uitate prin cataloage si banci.
mai pui cativa munti de ganduri incuiate in sertare, in pumni. Si tot ce-a ramas prin anticamere, buzunare, in unghii, pe umeri.Si? ma privesc ochii de nuca necoapta . uitasem ..cateva pastrate in causul palmei. In zborul de vorbe.in zambetul lunii,in fuga de zi, in biciul furtunii,in veghea de noapte , in stoluri de soapte.Isi pune manuta pe frunte.In griji de parinte, in somnul cuminte..

ceaiul de la ora 5

Aflata intr-o vizita la LiaLia, am gasit o leapsa. Asa o numeste ea. Intrebarile mi se par foarte frumoase. Mai stau si eu de vorba cu mine. Poate faceti acelasi lucru. Este interesant. Din cand in cand .


1.Ce vârstă ţi-ai da dacă nu ai şti câţi ani ai?
Sufleteste?Mult mai putin decat am.

2. Ce e mai rău: să eşuezi sau să nu încerci?
Incerc, prudent.N-am fost mereu asa.


3. Dacă viaţa e atât de scurtă, de ce facem multe lucruri care nu ne plac?
Uite , asta n-am s-o stiu niciodata.

4. Când ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut totul, crezi că ai vorbit mai mult decât ai făcut?
Ma tin de cuvant. Totdeauna.


5. Dacă moneda naţională ar fi fericirea, cât de bogat ai fi?
Banii nu aduc fericirea, zice o vorba. Dar nu se poate fara ei.

6. Care este lucrul pe care ai vrea să îl vezi cel mai mult schimbat la oameni?
Pot raspunde cu un cuvant- atitudinea.
Nu mai vreau agresivitate. De niciun fel . Si nici frunti incruntate. Nici spinari aplecate. Fara nenorocitele alea de sacose.


7. Faci ceea ce ai visat că faci sau faci ceea ce faci , pentru că împrejurările te-au adus aici?
As fi vrut sa fie altfel decat este. Exista, dincolo de (vointa mea )mine, circumstante. Si legea firii.


8. Dacă media de viaţă ar fi de doar 40 de ani, ţi-ai trăi viaţa diferit? Sigur!!


9. Eşti mai preocupata să faci lucrurile cum trebuie sau lucrurile care trebuie?
Si. Si .Am avut totdeauna responsabilitati.Mi le-am asumat. Pentru ca nu s-a putut altfel.



10. Dacă ar fi să oferi un singur sfat unui copil despre viaţă, care ar fi acela?
I-am invatat pe fiii mei si pe toti elevii , carora le-am fost diriginta, sa aiba incredere in ei. Cand gresesc, sa nu dea vina pe altii.


11. Ce ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit?
Cred ca sunt ceva pe la mijloc.


12. Ce-ai alege între amintirile pe care le ai până acum sau a fi incapabil să mai ai amintiri de acum înainte?
Nu as renunta pentru nimic in lume la cele mai multe dintre amintirile mele. Imi sunt foarte dragi.


13. Îţi mai aduci aminte de momentul acela de acum 5 ani când erai extrem de nervos ? Mai are vreo importanţă acum?
Chiar de acum 5 ani, nu. De acum 3 ani, da.Rareori.Durerea se atenueza, cu timpul.


14. Care este cea mai frumoasă amintire a ta din copilărie? Ce o face atât de specială?
Cand am fost cu tatal meu prima oara la Bucuresti. Aveam vreo sapte ani. Stiam sa citesc .Am primit , de la matusa mea, sora tatei, prima carte" Nuielusa de alun". A fost cea mai frumoasa calatorie. Am vazut mai intai cerul. Intr-o valvataie de stele. Apoi orasul in bogatia lui de lumini.Pastrez, de atunci, bucuria descoperirii luminii.
15. Daca ai castiga un milion de dolari, ai renunta la ceea ce faci acum?
Nu cred in asemenea minuni.
16. Când a fost ultima oară când te-ai aruncat cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul, deşi toţi te sfătuiau să nu încerci?
Mi se intampla..


17. Când a fost ultima oară când ţi-ai auzit sunetul propriei respiraţii?
O simt. Este certitudinea mea. Mai ales ca nu am prea multe.


18. Care e lucrul pe care ai dorit întotdeauna să îl faci şi încă nu l-ai făcut? Ce te opreşte?
Este aproape imposibil sa se intample.Sunt constienta de asta. Asa ca nu are sens sa-l spun .


19. Care e lucrul pe care îl faci mai bine decât toţi ceilalţi pe care îi cunoşti?
Imi iubesc copiii.

a fost martzi

Sa nu-mi spui ca sunt unica!!!Sau ca doar eu pot fi ghinionista.Nu ma sperie chestii de astea cu’ sa ieshi din casa doar cu dreptul’, ' sa nu treci pe la altcineva daca ai o tzinta’.. Daca n-ar fi fost escrocul de taximetrist, ca am o boala pe ei, de nu ma intreba, n-as fi deloc suparata.Intamplarea chiar m-a distrat. Ma imbrac eu frumos, adica in culorile toamnei,imi asortez si pantofii. Toc cui. Desi am ceva de mers. Si-n panta. Pe strada mea preferata. De pe vremea cand eram profesoara la shcoala cu nr. 3. Linishte. Crizanteme galbene si mov. Aceiashi nuci.Ceva mai batrani. Cu mai putzine frunze verzi. Simt ca un pantof scartzie. Treaba lui. La urmatorul pas, cat pe ce sa ma impiedic. Toculetzul meu drag, subtzirel si maroniu se desparte de pantof. Fara tagada.Prima reactzie? Ghici!Ma uit in dreapta, ma uit in stanga- strada goala. Am ras in hohote. Ca nu ma vedea nimeni.Bine, bine, rad, dar ma aflu la jumatatea distantzei. Si de casa. Si de un atelier , unde mi s-ar face o carpeala.
Incerc sa-l fixez.El , nimic.Trebuie sa ajung intr-o statzie de taxi. Urc. Shoferul, un mustacios. Cam prea bronzat. Abia atunci observ.El catre mine, dupa ce ii spun incotro merg -la primul complex ? sau la al doilea?Shtiam de ce ma intreaba. Adica sa mearga normal? Sau ca si cum ar conduce o carutza?Bineintzeles ca nu mi-a dat bon. Bineintzeles ca i-am spus ca-i retzin numarul. Nu pentru a mai merge vreodata cu el. Bine ca am ajuns acasa! Daca mi s-ar fi rupt ambele tocuri?Poate ca n-o sa ma crezi. Este a doua oara cand mi se intampla.Erau roshii. Cu toc. Inaaalt.In curtea shcolii.Inainte de prima ora. Dirigentzie.Ce sa fac? Ce sa fac? M-a salvat cineva de la atelier.I-a batut un cui.Pana l-a gasit, pana l-a probat, au trecut vreo 10 minute.Ma intzepa.Nu aveam incotro. Rabd trei ore. Intru in clasa. Linishte perfecta. Le multzumesc copiilor, ca m-au ashteptat cumintzi. M-o fi vazut vreunul , le-a spus , iar ei, dragutzii, ma intzeleg. Trec rapid la tema” Eminescu si Creanga- prieteni adevaratzi”. Scriu planul discutziei pe tabla. Ochii tuturor- tzinta la mine. Din cauza intamplarii, imi spun in gand.Cand ajungem la Eminescu , revizor shcolar, totzi -absolut totzi- se intorc spre ultima banca. Acolo era tovarashul director.Ma asista la ora. Era in anul de gratzie 1988.

la uluci

Sarumana , ati mai venit pacilea? tare ma bucur, da si matale iti place, aer curat, liniste , iarba verde, nu mai ploua, maica, am samanat grau'erea bine sa dea macar o bura, asta batranu' nu majuta nicipic, toate eu, dupa tractor, la primarie, retetili da la doctoru' da familie , crezi ca mai pot?
-Va tineti bine , uite ce obraz neted si frumos aveti, ii spun, in timp ce-i dau pachetul , cu care am obisnuit-o, de cate ori vin. Stiu ca-i place sa bea dimineata o cafeluta dulce. Ii plac si dropsurile.Verzi. Mie imi face placere s-o vad bucurandu-se ca un copil. Pune pachetelul in sortz, isi netezeste sprancenele cu disimulata cochetarie si se indeparteaza la fel de repede de cum a venit.O asteapta al ei.Ii da si lui un pahar de suc. Par doi copii mari. Se ciondanesc, se impaca, el vorbeste putin, o priveste si se minuneaza cand o vede miscandu-se tot timpul de colo-colo. Zice ca o lasa pana-i trece damblaua. Apoi stau la masa. In fata ferestrei. Dupa pranz, el doarme . Ea isi face de lucru.


-Auzi, doamna, stai sa-ti spui o vorba, ca uitai, fir-ar-al focului.Imi face semn, chemandu-ma la gard.N-ati auzit, ca n-ati mai venit, a fost nunta mare, la ashtia ai lu'Cordelea, mireasa? prea , cum sa-ti spui? cam plina. Imi face cu ochiul , dandu-mi de intzeles ca era insarcinata. Rochie scurta si stransa, mai-mai sa crape pa ia;n-avea vol, ca toate miresili, auzi, dumneata? Palarie, isi pune mana la gura uimita. mai 'nalta ca el, un pirpiriu, costum, coloarea untului da capra. Soacra mica?tre's-o shtii, neagra la fatza , neagra si-n ceru'gurii, rochie cu sclipici, pantofi cu tocuri inalte, paica mergea pa papainoage.Taso, nu prea l-am vazut, o fi fost , n-o fi fost? uite asta chiar nu stiu,ca a divortat acu'vreo trei-patru ani, vorbesc da parintii miresii.
_Nasha? intreb eu.Imi place s-o aud risipind vorbele, intr-o neexplicata graba .
-Aoleu, nasha?shtii ceva?avea aia nishte pantofi roshii, lungi, maica , si ascutzitzi la varf, ca o coada da lingura. Inaine da nunesca- stiu ce este nuneasca- dansul de dinaintea cununiei religioase, cand toate rudele primesc daruri de la mireasa.Se falesc, purtandu-le pe umeri . Cum spusei , crezu ca n-o vede nimeni, da'eu eram cu ochii pa ea, ca prea sa chinuia cu pantofii aia-cand vorbeste isi face ochii mici si tine palma la gura, minunadu-se. S-a dus in cort, s-a asezat pa un scaun, l-a scos intai pa dreptu' a tornat dantr-o sticla , asa ca o juma'da paharutz da tuica, apoi l-a scos si palalantu sh-a pus tzuica si-n el . Sa n-o mai stranga.

Ai lui?cu nasu'pa sus , de , daia da oras , mashini , flori , toti imparfumati , ele? rochii dalea lungili, crapate, pan'prafu' asta..am fost si seara la masa , crez c-a mers bine daru', n-am stat pan'la sfarshit, ca omu' meu nu bea, nu manca sarmale, eu as mai fi stat , da , de, maica , la batranetze nu mai ie ce-a fost...

Ii dispar si luminita din ochi si veselia de pe fata. Imi ureaza drum bun si intra in casa lor umbrita de catziva meri aplecatzi de rod.