joi, 8 octombrie 2009
ea intreaba, eu raspund
Ochi de iarba cruda.In fata cat palma. ce este viata?. M-am fastacit .viata?de ce vrei sa stii? Ca sa stiu.Pai, incerc eu..milioane de clipe ratacite pe drumuri, coclauri, poteci. tot atatea uitate prin cataloage si banci.
mai pui cativa munti de ganduri incuiate in sertare, in pumni. Si tot ce-a ramas prin anticamere, buzunare, in unghii, pe umeri.Si? ma privesc ochii de nuca necoapta . uitasem ..cateva pastrate in causul palmei. In zborul de vorbe.in zambetul lunii,in fuga de zi, in biciul furtunii,in veghea de noapte , in stoluri de soapte.Isi pune manuta pe frunte.In griji de parinte, in somnul cuminte..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
cat este de incantator totul..off..
RăspundețiȘtergereCe frumos!
RăspundețiȘtergereInepuizabila intrebare..Viata.Raspunsuri superbe dar lasa-ma sa dau si eu unul:viata este umbra unei petale de trandafiri in palma mea si parfumul unei frezii in februarie...
RăspundețiȘtergereAnne, multumesc! M-a emotionat acel- off!
RăspundețiȘtergereO seara linistita!
Angela Ribus, bine ai venit!
RăspundețiȘtergereMultumesc si te mai astept!
Numai bine!
Maria, frumoasa trecere- imi plac freziile. Cu parfumul lor, tulburator.
RăspundețiȘtergereUmbra unei petale? duioasa imagine!
O seara frumoasa!