la mijloc de săptămână.

  Și de martie mult prea schimbător !

După ninsori moșnegești, care mi - au amintit de o iarnă grea, cu nămeți până la streașina casei_ cred că nu mergeam, încă ,la școală _ au venit zile cu ploi lungi; apăsătoare, ca niște sarici păstorești uitate pe deal.
Zi și noapte.
Or fi spălat păcate, neajunsuri, dureri.
Până mai ieri, râdeau , în pâlcuri, ghioceii, ici_ colo, toporașii își țineau parfumul în firave degețele...ploile reci le _ au amorțit, parcă speranța.

Prietena mea cea mai bună, din anii de liceu, asistentă medicală profesionistă, o femeie puternică, aspru încercată de viață, mi-a descris traumele resimțite după infectarea cu covid.
Cei care tooot spun verzi și uscate despre acest dușman ar trebui să fie mai atenți

.Mai puțin slobozi la gură; ignorând situația, provoacă mult rău celor care îi ascultă.

Se revarsă zorii.
S -a limpezit cerul.

Începe o nouă zi!