Nici nu-ți
vine să crezi că îndrăgostite cum sunt rămân laolaltă de la primele lui raze, până când, obosit
de prea mare alergătură a zilei , soarele se duce cuminte la culcare.
Doar
zefirul, nestatornic curtezan, îi mai face concurență.
Le mângâie
tandru aripioarele străvezii,
potolindu-le setea.
Mărărițe!
Parfum pur de mere crude!
ele știu întotdeauna ce vor să spună......
RăspundețiȘtergere--------
:)
:*
Bună dimineața, anaana!
RăspundețiȘtergereDa! florile ne învață limbajul nescris al armoniei! grăiesc fără să vorbească!
:)Cand eram mica abia asteptam sa infloreasca .Vecina avea multe in fata casei...roz,rosii,albe...pentru cateva minute petalele colorate deveneau manichiura mea perfecta.:))
RăspundețiȘtergereNu stiam ca se numesc MARARITE.
:)Cand eram mica abia asteptam sa infloreasca .Vecina avea multe in fata casei...roz,rosii,albe...pentru cateva minute petalele colorate deveneau manichiura mea perfecta.:))
RăspundețiȘtergereNu stiam ca se numesc MARARITE.
Nici eu nu le-am știut numele până anul trecut, când cineva mi-a dat sămânță.
RăspundețiȘtergereSunt superbe!
Chiar și numele lor este frumos!
Ca o fustiță de voal!