Dincolo de fereastră, neobosită, ploaia își despletește șirul ei de
gânduri albe.
Limpezește în duș rece creștete verzi.
Conuri în mărgele, nuci în
coajă, palme de frasin.
coajă, palme de frasin.
Dezorientat,
un cățel își scutură blana.
Culori,
sunete, stropi, forme, senzații, într-o
gramatică fragedă, compunând
fireasca poezie a firii.
Etern poem de
verde sublim, misterios popas pe nevăzute punți între nori solitari
și lacrima clipei.
&nbs
"Dincolo de fereastră,
RăspundețiȘtergereneobosită,
ploaia își despletește șirul ei de gânduri albe.
Limpezește în duș rece creștete verzi.
Conuri în mărgele, nuci în coajă, palme de frasin."
Si Ion Voicu cu Balada lui Ciprian.
Cautare continua, asteptare, inclestare.
Risipa in contul unei Clipe, in lacrima ei. Toate, adunate, alcatuiesc intr-un intreg frumos poezia observatorului indragostit de litere, suferind din patima. O patima dupa frumos, dupa alcatuire fireasca fiintiala. Nu mi se pare ca spun prea mult, este loc si de mai mult, de o apreciere recunoscuta.
Doamna ma bucura ca am ocazia sa va cunosc, ca am prilejul sa admir cum scrieti, ca pot sa astept sa mai descopar frumuseti, taine si originalitate.
Mă emoționează ce-mi spuneți. Și mă obligă.
RăspundețiȘtergereCe adun eu pe aici sunt stări, gânduri, trăiri, licăriri plăcute , tapiserii ce se împletesc de la sine, ceva ce am descoperit tocmai când credeam că am uitat-un ideal abandonat, visuri din copilărie, din adolescență, o legătură între ceea ce văd și ceea ce simt..
Se creează în mintea mea tot felul de asocieri între idei, imagini, cuvânt- cald și duios, pentru că sunt clipe, când nu mai por delimita clar ce este realitate, ce este doar senzație.
Îmi place să-mi personalizez gândurile, în straie de vorbe!
Fiecare ploaie are farmecul ei! Irlanda m-a invatat sa iubesc ploaia- altfel, as fi murit, probabil, la cat ploua pe aici- si asa am inteles ca nici o ploaie nu seamana cu alta! :)
RăspundețiȘtergereTânjesc după ploile călduțe din verile copilăriei! aveau miros de mere dulci!
RăspundețiȘtergere