S-a înălțat, în plină zi de iarnă :2 decembrie 1935.
A crescut ca un Făt- Frumos,în 21 de ani, cât să umple cu dragoste și cu speranțe mii de inimi.
Cu „Primele iubiri”.
A ars .
Până la capăt.
Într-un alt decembrie, 22, în 1956, Albatrosul s-a așezat printre aștri.
În lumea lui.
”Ea s-arată săltând și se opri
Privind în jur c-un fel de teamă,Și nările-i subțiri înfiorară apa
Cu cercuri lunecoase de aramă.
Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit,
Știam că va muri și c-o s-o doară.
Mi se părea că retrăiesc un mit
Cu fata prefăcută-n căprioară.
De sus, lumina palidă, lunară,
Cernea pe blana-i caldă flori calde de cireș.
Vai cum doream ca pentru-întâia oară
Bătaia puștii tatii să dea greș!
Dar văile vuiră. Căzută în genunchi,
Ea ridicase capul, îl clătina spre stele,
Îl prăvăli apoi, stârnind pe apă
Fugare roiuri negre de mărgele.
O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri,
Și viața căprioarei spre zările târzii
Zburase lin, cu țipăt, ca păsările toamna
Când lasă cuiburi sure și pustii.„
Poate citești și aici;
http://jurnalul.ro/cultura/
http://jurnalul.ro/cultura/
Nu-l iubeam - eram topit de invidie. Fusese îndrăgostit de femeia pe care eu o iubeam. El publica şi semnul tipărit al literei mi se părea miraculos şi de neatins." Mărturisirea îi aparţine lui Nichita Stănescu şi este continuată cu amintirea în care, în amfiteatrul Facultăţii de Filologie, Nicolae Labiş a fost invitat să recite "Moartea căprioarei": "Cred că nu numai pentru mine a existat în acea secundă senzaţia gheţii pe şira spinării. Într-un vers în care spunea că îşi şterge mâinile în sânge pe piept, el a făcut gestul de a-şi şterge mâinile pe bunda înflorată. Absolut toţi, automat, ca nişte copii, ne-am uitat în clipa aceea la mâinile lui şi la bundă, ca şi cum şi mâinile, şi bunda ar fi fost pline de sânge". Nichita Stănescu
RăspundețiȘtergerehttps://www.youtube.com/watch?v=XEv1jvzDvUs&sns=fb
RăspundețiȘtergereDa,l-a obsedat poezia lui Labis...tare si-ar fi dorit ca el sa scrie,"Moartea caprioarei"!
RăspundețiȘtergereVorba vine l-a invidiat,l-a pretuit nespus!
Sunt licariri de geniu in aceasta poeziu,,,ca si in luceafarul eminescian..alt poet pe care Nichita il adora!Desi el isusi avea geniul sau.......
RăspundețiȘtergereSă citești și aici;
RăspundețiȘtergerehttps://www.youtube.com/watch?v=XEv1jvzDvUs&sns=fb