Manual de Limba și literatura română, pentru clasa a VIII-a), editira Art, pagina 103
Februarie este pe ducă.
La sfârșitul lui martie, pentru elevii clasei a VIII-a încep simulările.
Îmi imaginez că mulți copii, zic mulți, dar s-ar putea să fie foarte mulți, nu se vor mai fi întâlnit cu învățătura de cel puțin douăsprezece lunii.
În iunie, urmează examenul ( se numește altfel, dar tot examen este) pentru admitere în liceu.
În esență, el ar trebui să fie o emoție pozitivă pentru toți cei implicați: copil, școală, familie. Fiecare își dorește să aibă succes și bucurie, în final.
Pentru elev, principala sursă de învățare este manualul. (zic).
Întrebarea ( nu doar pentru mine, cred) este. manualele acestea, care s-au tot schimbat,
-îl ajută pe copil să se lumineze?
- îl apropie de linia cărții?
- îl deșteaptă?
Tu, părintele/ fratele/ bunicul/ profesorul ( adultul), știai, la intrarea în liceu ( pe vremea ta nu era pandemie, nu era școală online), cam cât ar trebui să știe copilul de astăzi? 
Doamne, cât vor fi învățat copiii din satele patriei din toamnă, până acum?
Știi tu cum este cu : elipsa, cliticul, funcție sintactică suprimabilă?
Uite, ceva ce o să-ți placă mult:: ”atribut interjecțional” Am mâncat o prăjitură mmm! ( știință, nu glumă!)
Cum să nu fi auzit vorbindu-se despre. atribut exprimat prin pronume personal sau reflexiv:?
„În mintea-și plănuia fapta”. 
Altfel, schimbări sunt multe față de anii trecuți.:propozițiile subordonate subiective și predicative nu se mai studiază, pentru că oricine știe din copilărie că nu trebuie să le separe , prin virgulă, de regentele lor.
Și dacă și toții copiii din oricare sat al patriei are treaba asta lămurită, din start, pot să priceapă , foarte bine, chestii mai elevate, la literatură:
genul dramatic , cu ale lui didascalii, interpretarea unui fragment din”Nathan Înțeleptul„, de Gotthold Ephraim Lessing , din ”Romeo și Julieta”,etc, cronica de spectacol,
cronica de film.
Toate sunt, așa, floare la ureche.
Prin urmare:
conectorii argumentativi/descriptiv/ narativi/ dialogatți/ explicativi etc. devin probleme minore.
Până la examen, ar mai fi ceva timp.
Așadar, elevul aflat în clasa aVIII-a poate:
să înțeleagă și să dezvolte într-o compunere spusele lui Platon:
„Frumosul este legat de orice este lăudabil, rațional, folositor, cuviincios și armonios”.
sau nu are motive să se lamenteze, dacă tema îi cere:
Realizează o argumentare orală, pentru a-ți convinge colegii că „Oamenii care citesc sunt mai frumoși”
a. notează în caiet , două argumente pe care le poți folosi
b. găsește exemple potrivite pentru fiecare argument.
c, prezintă în fața clasei, într-un minut, argumentarea ta.
d. evaluează- ți argumentarea, în funcție de grila de mai jos.
(criteriile de evaluare te ung pe suflet.)
1. Am prezentat clar poziția față de teză, prin formulări de tipul. Părerea mea este.../Punctul meu de vedere este...
2.Am prezentat două argumente diferite pentru a-mi susține punctul de vedere, folosind CONECTORI POTRIVIȚI.
3Am folosit exemple relevante pentru a întări argumentele formulate, folosind CONECTORI POTRIVIȚI.
4. Am formulat o concluzie clară și în acord cu argumentele prezentate.”
Limba și literatura română, clasa aVIII_a, editura Art Klett., pagina 110.:
Limba și literatura română, clasa aVIII_a, editura Art Klett., pagina 110.:
Cear spune dascălul Creangă, într-o discuție cu inspectorul școlar Mihai Eminescu?
Tu ce spui?
Într-un dialog cu o învățătoare dintr-un sat cu familii cărora nu este indiferent ce se întâmplă cu copiii lor: Angelica, cred că avalanșa asta cu manuale care au un conținut dificil de însușit de către elevi are legătură, cumva ( greșit înțeleasă) cu rezultatele elevilor noștri la evaluarile Pisa, unde copiii români au înregistrat rezultate foarte slabe la toate componentele. Locul 44 este similar cu acela obținut de către Emiratele Arabe, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania. La noi este o mare discrepanță între o categorie consistentă de elevi cu performanțe excepționale și o alta, a elevilor analfabeți funcționali.. Aceștia întâmpină mari dificultăți în înțelegerea unui text de dificultate redusă. Analizele de după evaluarea PISA au arătat că rezultatele foarte slabe se datorează, mai ales, sistemului educațional românesc. Aici cred că este ”buba”. Cu asemenea manuale, cu programe, care s-au tot îmbâcsit cu tot mai multe teorii pe care diverse personaje, autoare de manuale, și-au scris teze de masterat, aducându-le apoi în manuale pentru gimnaziu. elevii sunt dezorientați. Nici profesorilor cu cred că le este simplu. Dar tac. Există o atitudine negativă a multor elevi de gimnaziu față de învățătură., explicabilă, într-un fel: când nu înțelege ce i se ”spune”, elevul de gimnaziu abandonează învățătura, abandonează chiar școala, dacă nu intervine corect familia.. Educația nu este valorizată suficient, manifestându-se o infimă atractivitate față de actul învățării.Elevii din țările performante la evaluările Pisa sunt pregătiți pentru viață. Ai noștri sunt încărcați cu multă materie inutilă, grea. ”Curat meșteșug de tâmpenie”, ar zice învățătorul Ion Creangă.PISA își propune să realizeze evaluarea elevilor de 15 ani pentru viața adultă , într-un mod care este străin de curricula școlară, precum și de contextul cultural al fiecărei societăți. Recunoaște școala noastră că este total deficitară, în acest sens? Îl ajută ea pe elev să înțeleagă DE CE VINE LA ȘCOALĂ?
RăspundețiȘtergere