marți, 23 februarie 2021

”Lemnul este un material asociat creșterii și progresului„



(semnificația  textului„Controverse„,  de  Nina Cassian

Manual de Limba  și literatura română, pentru clasa a VIII-a),   editira Art, pagina 103


Februarie este pe ducă.
La sfârșitul  lui  martie, pentru elevii  clasei a VIII-a încep  simulările.
  Îmi imaginez  că mulți copii,  zic mulți, dar  s-ar putea să fie foarte mulți, nu se  vor mai fi întâlnit cu  învățătura  de cel puțin  douăsprezece lunii.
În iunie,  urmează  examenul  ( se numește altfel, dar tot examen este) pentru admitere în liceu.
  În esență, el ar trebui să fie  o   emoție  pozitivă pentru toți cei implicați: copil, școală, familie. Fiecare își dorește să  aibă succes  și bucurie, în final.
  Pentru elev, principala  sursă  de  învățare  este manualul. (zic). 
 Întrebarea  ( nu doar pentru mine, cred)   este.   manualele acestea, care   s-au tot schimbat,
 -îl ajută pe copil  să se lumineze?
- îl apropie  de  linia  cărții?
- îl deșteaptă?
  Tu, părintele/ fratele/  bunicul/  profesorul ( adultul), știai, la intrarea în liceu  ( pe vremea ta nu era pandemie,  nu era școală  online),  cam cât ar trebui să știe   copilul   de astăzi? 
Doamne,  cât  vor fi  învățat  copiii din satele patriei  din toamnă, până acum?
  Știi  tu cum este  cu : elipsa,  cliticul,  funcție sintactică suprimabilă? 
    Uite,  ceva    ce o să-ți placă mult::  ”atribut interjecțional” Am mâncat o prăjitură   mmm!  ( știință, nu  glumă!)
Cum să  nu fi auzit  vorbindu-se despre. atribut  exprimat  prin pronume personal sau reflexiv:?
„În mintea-și plănuia  fapta”. 

Altfel, schimbări sunt multe față de anii  trecuți.:propozițiile subordonate   subiective și predicative  nu se mai studiază, pentru că oricine știe  din copilărie  că  nu trebuie  să le separe , prin virgulă, de regentele  lor.  
 Și  dacă și   toții  copiii  din oricare sat  al patriei  are treaba asta lămurită, din start, pot să priceapă , foarte  bine,  chestii mai elevate,  la  literatură:
  genul dramatic , cu ale lui  didascalii, interpretarea unui fragment din”Nathan  Înțeleptul„, de   Gotthold Ephraim  Lessing , din ”Romeo și Julieta”,etc, cronica de spectacol,  
cronica  de film. 
Toate sunt, așa, floare la ureche.
Prin urmare:  
 conectorii argumentativi/descriptiv/  narativi/ dialogatți/ explicativi  etc. devin  probleme minore.

  Până la examen, ar mai fi ceva timp.
  Așadar,  elevul   aflat în clasa aVIII-a  poate: 
 să înțeleagă și să dezvolte într-o  compunere spusele lui Platon:
„Frumosul   este legat de orice este lăudabil, rațional,  folositor, cuviincios și armonios”.
sau  nu are motive  să  se lamenteze, dacă  tema  îi cere:
 Realizează  o argumentare orală,  pentru a-ți convinge   colegii  că „Oamenii  care citesc  sunt mai frumoși”
a. notează în caiet , două argumente pe care le poți folosi
b.   găsește  exemple potrivite pentru fiecare argument.
c, prezintă în fața  clasei, într-un minut,  argumentarea ta.
d.  evaluează- ți  argumentarea, în funcție  de grila de mai jos.
(criteriile  de evaluare  te ung  pe suflet.)
1.  Am prezentat   clar  poziția   față de  teză, prin formulări de tipul.   Părerea mea este.../Punctul meu de  vedere  este...
2.Am prezentat două argumente  diferite pentru a-mi susține punctul de vedere, folosind   CONECTORI POTRIVIȚI.
3Am  folosit  exemple  relevante  pentru a întări  argumentele   formulate, folosind CONECTORI POTRIVIȚI.
4. Am formulat  o concluzie clară  și în acord cu argumentele  prezentate.”
Limba și literatura  română, clasa aVIII_a, editura Art  Klett., pagina  110.:
      Cear  spune  dascălul Creangă, într-o discuție  cu inspectorul școlar  Mihai Eminescu? 
Tu ce spui? 



Un comentariu:

  1. Într-un dialog cu o învățătoare dintr-un sat cu familii cărora nu este indiferent ce se întâmplă cu copiii lor: Angelica,  cred  că  avalanșa asta  cu  manuale care au un conținut   dificil  de  însușit de  către elevi are legătură, cumva ( greșit înțeleasă) cu  rezultatele elevilor noștri la evaluarile   Pisa, unde  copiii  români au  înregistrat rezultate  foarte slabe la toate componentele. Locul 44 este similar   cu acela obținut de către Emiratele Arabe, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania.    La noi este o mare discrepanță între o categorie  consistentă de elevi cu performanțe  excepționale și o alta, a elevilor  analfabeți  funcționali.. Aceștia  întâmpină  mari dificultăți în înțelegerea unui text de dificultate redusă. Analizele de după  evaluarea PISA au arătat că rezultatele foarte slabe  se datorează, mai ales,  sistemului educațional românesc. Aici cred că este ”buba”.  Cu asemenea manuale, cu programe, care  s-au tot îmbâcsit cu  tot mai multe   teorii pe care  diverse  personaje, autoare de manuale, și-au scris  teze de masterat,  aducându-le apoi în  manuale pentru gimnaziu.   elevii sunt   dezorientați.  Nici profesorilor  cu cred că le este simplu. Dar tac. Există o atitudine negativă a multor elevi de gimnaziu  față de învățătură., explicabilă, într-un fel: când  nu înțelege ce i se  ”spune”,   elevul de gimnaziu  abandonează învățătura, abandonează chiar școala, dacă    nu intervine  corect familia..   Educația  nu este valorizată suficient, manifestându-se  o infimă atractivitate  față de   actul învățării.Elevii din țările  performante la evaluările Pisa  sunt pregătiți pentru   viață.  Ai noștri    sunt  încărcați  cu    multă materie inutilă, grea. ”Curat meșteșug de tâmpenie”, ar zice  învățătorul  Ion Creangă.PISA își propune  să realizeze evaluarea elevilor de 15 ani pentru viața adultă , într-un mod care este străin de curricula  școlară, precum și de contextul cultural al fiecărei  societăți. Recunoaște școala  noastră  că este  total deficitară, în acest sens?  Îl ajută ea pe elev să înțeleagă  DE CE VINE LA ȘCOALĂ? 

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.