Când nepotul meu cel mare, inginerul perseverent de astăzi, trecea în clasa a II-a , îndrăgostit fiind de științele naturii, a frecventat toată vara niște cursuri de biologie, la ” Palatul copiilor „.
Era chiar pasionat, citea fel și fel de date, articole, însemnări.
A început școala, lecția de Limba Română era un fragment din ”Amintiri din copilărie„.
Printre altele, Doamna a întrebat cum se numeau părinții lui Nică.
Convins că are cel mai bun răspuns, viitorul inginer a răspuns: Ștefan și Salamandra.
Ridicând sprânceana uimită, Doamna a zâmbit totuși...
Abia acasă, când părinții s-au amuzat copios de povestea copilului, a înțeles el cât de aspru o botezase pe Smaranda ”cea plină de minunății”.
Au trecut anii, el a ajuns în clasa a VIII-a, ”buni„ făcea naveta săptămânal, că prea multe erau de pus la locul lor: argumentări de specii literare, comentarii pe text, fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă.
Drept răsplată pentru câte o realizare specială, îi recompensam cu câte un dar.
Într-o zi, i-am dus o colecție de pietre, pe care am cumpărat-o de la un inginer geolog.
Era duminică până-n prânz, noi ne băteam mintea cu literatură, el obosise, așa că am luat o pauză.
Nu mică mi-a fost uimirea, când am văzut cu câtă rapiditate, în fuior de scântei jucăușe, transformâ câteva pietre-de-colecție în mărunțiș.
Păstrez o prietenă dragă din anii copilăriei;am fost colege de clasă în gimnaziu,mai apoi la liceu, în clase paralele,eu fiind realistă, că așa a hotărât tata, îndrumat de către directorul liceului, consăteanul nostru, ea - la uman.
Amândouă am urmat Filologia, apoi viața ne-a dus în orașe depărtate.
Ne vedem din ce în ce mai mai rar.
Vorbim la telefon.
Nepotul ei are 7 ani. Ei doi merg la școală și se întorc acasă cu autobuzul.
În ultimele săptămâni, micuțul a fost martor la tot felul de discuții politice, între călători; unele chiar agresive.
Într-o seară, toți ai casei se uitau la televizor.
Se discuta aprins
Băiatul se juca.
-Băi frate, ăsta ( știi tu la cine se referea micuțul)i-a manipulizat pe toți, răbufnește el, cărându-și trenulețul în altă cameră....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.