Dimineața însorită mângâie cu fire
lungi, de lumină fluidă, chiparoșii. Pălesc, ușoare, petalele
de leandru alb și roșu.Capitala județului Ahaia, Patras, al treilea oraș elen ca mărime, după Atena și Salonic, ocrotit de Sfântul Andrei.
Grecia, la ea acasă.
Traversăm în grabă câteva străzi, trecând prin parcul împânzit de porumbei gureși, îndreptându-ne către biserica nouă,care poartă numele celui martirizat prin răstignire, aici, în orașul Patras,cu capul în jos, pe o cruce în formă de X.
Avea 90 de ani.
Crucea Sfântului Andrei..
Sfântul Andrei era fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos.
Înainte de a fi Apostol al Domnului, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.
L-a însoțit pe Mântuitor în Țara Sfântă, fiind martor al faptelor sale, i-a știut patimile, iar ziua Învierii i-a sporit dragostea pentru credință.
30 noiembrie este zi liberă în Grecia, declarată ziua tineretului.
Liniștea monumentalei construcții, în care pot încăpea 5500 de persoane, ne cheamă la meditațíe. Admirăm bogăția picturilor bizantine și a icoanelor poleite în aur și argint, ne oprim în fața raclei în care sunt moaștele sfântului..
În lentoarea aurie a zilei, ne îndreptăm cu greu către micul magazin de suveniruri, încercând să ne ferim de insistențele a doi țigănuși murdari, cu mâinile întinse către noi.
Vorbesc românește
Să te indignezi? n-ai decât..
Vânzătoarea, o zdrahoană, cu păr negru sârmos, nu pare prea dispusă să ne onoreze cerințele.
Țigănușii intră în magazin dă-mi, cocoană, un ban. Grecoaica sare din locul ei și, într-o ploaie de sudalme, chiar dacă nu înțelegi grecește, după tonul și viteza cu care femeia aruncă vorbele, îți dai seama cât de supărată este, îi alungă pe conaționalii noștri, până dincolo de parc, unde îi așteaptă o femeie cu fustă largă colorată, în timp ce noi, cu privirile plecate, ne îndreptăm către prima cafenea.//
Oricât de banală ar părea această întâmplare, oricât de mult m-am străduit s-o uit, ea a rămas lipită undeva.
Să te indignezi? n-ai decât..
Vânzătoarea, o zdrahoană, cu păr negru sârmos, nu pare prea dispusă să ne onoreze cerințele.
Țigănușii intră în magazin dă-mi, cocoană, un ban. Grecoaica sare din locul ei și, într-o ploaie de sudalme, chiar dacă nu înțelegi grecește, după tonul și viteza cu care femeia aruncă vorbele, îți dai seama cât de supărată este, îi alungă pe conaționalii noștri, până dincolo de parc, unde îi așteaptă o femeie cu fustă largă colorată, în timp ce noi, cu privirile plecate, ne îndreptăm către prima cafenea.//
Oricât de banală ar părea această întâmplare, oricât de mult m-am străduit s-o uit, ea a rămas lipită undeva.
Aseară, regele
Cioabă povestea că rromii aflați pe străzile
Parisului au nevoie de protecție.
Tu ce spui?
