care face frumos ceea ce este deformat” P.B. Shelley
Cu zvonuri de clipe zburând printre crengi.
Când vara se retrage tiptil, arsă de soare, topită de dor.//
....................................................................................................................................................................
de Veronica Porumbacu
nici auritele pocale,
ci dintre toate cel mai drag
imi e căușul palmei tale.
Vor trece ani. Și-nnoitoare,
cu-aceeasi dragoste de fată,
voi bea din palma ta, de care
n-am sa mă satur niciodată.
Pe-același drum, ca la-nceput
vom dogorî mereu la față.
Si-ntâia brazdă-am să-ți sărut
pe-obrazul insemnat de viață !
Dar dacă, in aceeași zi,
mi-ai da să beau din mari pocale,
eu, dintre toate, m-aș opri
tot la căușul palmei tale.//
Toamnă-n grădină, toamnă pe deal,
RăspundețiȘtergereToamnă pe şes,
Toată lumina prinde rugină, frunzele ies
Să se-nfăşoare pe răsuflare şi pe vedere
Într-o cădere de culoare fără putere.
Ea ne ajută, sufletul nostru e împăcat,
Vara e mută ca o greşeală-n care-am stat.
Cum suntem azi, am fost şi ieri, alţii, tot alţii,
Marea ne uită, uită-ne munţii, înalţii.
Fie că stăm de-aci-nainte puri în lumină,
Frunzele aduc înspre pământ urme de vină.
Totuşi ce preţ necugetat se pregăteşte
Pentru livezi şi pentru vii, pentru nădejde.
Penru un cer încă senin, pentru schimbare,
Pentru toţi sâmburii care devin lacre de soare?...
... Constanţa Buzea
ŞI TOTUŞI
si totusi exista iubire
CELLA,
RăspundețiȘtergerecontinuăm , in același registru liric ..
Ana Blandiana//
Nu mă lăsa, aşează-mi-te-alături
Şi ţine-mi capul strâns să nu tresar
Când somnul bont la care-s condamnată
Se-ascute, răsucindu-se-n coşmar;
Cuprinde-mi tâmplele în palme-aşa
Cum ţii să nu se verse un potir
Şi pune-ţi gura peste gura mea:
Inspiră ţipătul care-l expir,
Să nu se-audă hohotul de plâns
Ce-şi hotărăşte trupul meu contur;
Îmbrăţişează-mă să nu mă smulgă
Valul de spaimă care creşte-n jur
Şi duce totul, şi în urma lui
Rămâne doar moloz şi ghilimele,
Şi se chircesc bolnave şi se sting
Şi soarele şi celelalte stele...
Frumoasă alegere poetică. Am citit cu plăcere. Gânduri bune, Gina!
RăspundețiȘtergere"Si cântec istoveste ascuns, cum numai marea"
RăspundețiȘtergereDe cate ori inteleg o poezie, am impresia ca am devenit indiscret; ca ascult o conversatie particulara, intima;sau ca am tras cu urechea la rugaciunea cuiva inchis in camaruta lui...
inca imi revin greu si ma mentin cu efort pe linia de plitire, poate de acea imi suna asta acum...
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=NczLeaN3Pig
Cris, pentru că există mari poeți doar daca sunt citiți de cititori buni.
RăspundețiȘtergere@Daurel,
RăspundețiȘtergerePoetul iși deschide larg porțile sufletului , prinzând sensul lumii in metafore.
Puțini sunt aleși să comită cea mai dulce indiscreție,ca martori la spovedanie .
Mulțumesc!
Ottilia Ardeleanu//
RăspundețiȘtergereCOLINDĂM BLOGURI – IOANBISTRIŢEANUL (Oraşul fără de ceaţă); CRISTIAN LISANDRU (ILUZII); MARIA POSTU (Marea…inepuizabila sursa de inspiratie…); INCERTITUDINI (poezia este oglinda); DEJA-VU (Iubeşte-ma azi );
Ana,
RăspundețiȘtergere”diminețile mele-s albastre/Ca un lac de safir unduind..”
@Daurel,
RăspundețiȘtergerep.s. De ce spuneați că nu v-ar plăcea Ion Barbu?
"Din ceas, dedus, adancul acestei calme creste,
Intrata prin oglinda in mantuit azur,
Taind pe inecarea cirezilor agreste,
In grupurile apei, un joc secund, mai pur.
Nadir latent! Poetul ridica insumarea
De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi
Si cantec istoveste: ascuns, cum numai marea,
Meduzele cand plimba sub clopotele verzi,"
Foarte frumoase toate poeziile, iar muzica lui Hrusca m-a emotionat.
RăspundețiȘtergereDe fapt, muzica si poezia trebuie sa faca parte din noi.
Poezia inseamna vibratie lirica. Numai cei sensibili o pot intelege si percepe.
Ma retrag, de multe ori, in universul tainic al poeziei, deoarece aici ma regasesc.
Poezia il face pe om sa se simta asa cum spune Arghezi,” cu scara lui cat mai aproape de cer”.
Poezia se foloseste de niste artificii, de niste vrajitorii ale limbajului, poetul fiind un ” mag al cuvintelor”, dupa cum afirma Hugo Friedrich.
Melodia lui Hrusca mi-a reamintit de plajele insorite din vremea tineretii mele.A trecut atat de mult de-atunci! Parca-mi vin in minte cuvintele lui Blaga:” N-am mai fost niciodata pe-aici/ n-am mai vazut aceasta goana alba/ nici impletirea melodioasa si stranie a linistii mele cu marea”.
Multumesc pentru aceasta intoarcere in timp si pentru aceste frumoase aduceri-aminte!
Maria,
RăspundețiȘtergereȘi eu îți mulțumesc pentru poemul croit din gânduri și trăiri.
Ce-ar fi viața nostră fără poezie? Ce-ar fi tinerețea fără iubiri rătăcite in seri albastre pe tărmuri mângâiate de mare?
Ne regăsim, după ani, in tonuri și metafore, în silabe și cadențe.
Prin poezie și prin muzică!
O seară frumoasă îți doresc!
Foarte frumoasa aceasta noua casa pe care ti-ai construit-o!Ma bucur ca mai exista oameni pentru care poezia reprezinta ceva...
RăspundețiȘtergere"Adevaratul anotimp al iubirii e atunci cand credem ca numai noi putem iubi, ca nimeni n-ar fi putut vreodata iubi astfel inaintea noastra si nimeni nu va mai iubi la fel dupa noi." - Johann Wolfgang Von Goethe
RăspundețiȘtergere...si cat adevar spunea Goethe, nu? este insa minunat ca toti avem parte de acest minunat anotimp al iubirii :)) trist este pentru cei care-l intalnesc doar o singura data in viata.
Maria Postu,
RăspundețiȘtergereAdesea, se impun schimbări.
Fac bine sufletului.
Shanti,
RăspundețiȘtergereAstăzi este ziua vorbelor mari, a poeziei și a muzicii.
”Acela care nu a iubit niciodatî, inseamnă că nu a trăit niciodată.”
John Gay
Gina, frumoasa poezie ai ales.Am recitit-o cu drag.
RăspundețiȘtergereIti las si eu una pe care am primit-o mai demult de la o prietena.
Dramul de fericire
Bea fericirea din stropul de roua
Firul de iarba abia rasarit –
Ce simte sub cer un om fericit?
Traieste eternul… o clipa sau doua.
Si fiara flamanda cu prada in gheare,
Iubire traieste hranindu-si urmasii –
Si tot fericire se-aduna in pasii
Facuti in credinta si pace sub soare.
Desertul, sub ploaie, traind, se rasfata –
In miez de ocean se nasc energii –
In suflet de mama, in ochi de copii,
Citim fericire si sete de viata.
Din lutul primar ne nastem mereu –
Aici e mormantul si hrana si vatra –
Ne zbatem, un timp, urmandu-ne soarta,
Asa cum ni-i data de la Dumnezeu.
Se nasc sentimente si altele pier
Si clipa de clipa traim fericire –
Si totusi ce este? Un dram de iubire,
Eternul cladit in vis efemer.
Teona Scopos, 23 noiembrie 1998
Gabi,
RăspundețiȘtergereA fost ziua poemelor. Șia a doamnelor cuprinse de farmecul poemelor.
Mulțumesc frumos pentru dar!!!
Uneori mi -e teama sa nu treaca prea repede ..anii...alteori mi-as dori sa traiesc ca intr-o imbrcaminte de om nu de copil..
RăspundețiȘtergerelfthfy,
RăspundețiȘtergereAnii?
clipele sunt cai nărăvași..dincolo de tine.