poezia este oglinda

  care face frumos ceea ce este deformat”  P.B. Shelley

 Iubesc  diminețile insorite. Cu mărgele verzi in urechi de frunzulițe!
 Cu zvonuri de clipe zburând printre crengi. 
 Când vara se retrage tiptil, arsă de soare, topită de dor.//
....................................................................................................................................................................

 Vor trece ani, 
de Veronica Porumbacu

Nici cupele de-argint nu-mi plac,
nici auritele pocale,
ci dintre toate cel mai drag
imi e căușul palmei tale.
Vor trece ani. Și-nnoitoare,
cu-aceeasi dragoste de fată,
voi bea din palma ta, de care
n-am sa mă satur niciodată.
Pe-același drum, ca la-nceput
vom dogorî mereu la față.
Si-ntâia brazdă-am să-ți sărut
pe-obrazul insemnat de viață !
Dar dacă, in aceeași zi,
mi-ai da să beau din mari pocale,
eu, dintre toate, m-aș opri
tot la căușul palmei tale.//