iarba se înclină spre apus – Valeriu Butulescu
Când iarba pare mai verde de partea cealaltă a gardului...
*adesea se întâmplă să ajungi în poziții dificile pentru a putea să o guști...
*iar când îți dai seama că ai ajuns într-o situație din care e foarte greu de ieșit, trebuie să-ți aduci aminte mereu că.....
* Nu toți cei care se apropie de tine vin pentru a te ajuta !!!!
p.s. crezi?
Sigur ca nu orice mana intinsa te scoate din "groapa" ci te poate arunca mai adanc...Nu fiecare zambet este ptr a te incuraja...de ne-am da seama la timp de astea...
RăspundețiȘtergereÎmi place să cred că cel care se apropie vine pentru a ne ajuta...O fi naivitate însă imaginea cu o persoană care în loc să ajute,face și mai mult rău mă dezgustă teribil...
RăspundețiȘtergereHahahaha!
RăspundețiȘtergereGina, nu ma pot abtine sa nu subliniez ca fotografia ta nu e completa; lipseste tocmai...ajutorul:)))))
Elite,
RăspundețiȘtergereDacă mâna „întinsă„ nu te trimite în groapă, tot te ajută- devii mai puternic(ă).
Zic și eu.
Vera,
RăspundețiȘtergereSigur, este bine și sănătos să vedem partea frumoasă în orice situație!
Seară bună!
@Anonim,
RăspundețiȘtergereÎn locul ei , am pus o întrebare!
p/s. am greșit?
Gina
RăspundețiȘtergereExcelenta imagine! si asociatia cu o fabula cu un titlu inca neinventat, e greu de rezistat: in stil La Fontaine....
Vacuta si Gardul
etc...
:o)...
Pe curand
Irina,
RăspundețiȘtergereMi-ai dat o idee!
Foarte sugestiva poza !
RăspundețiȘtergereAm gasit un banc vechi si l-am copiat:
Un soricel fugind de pisica ajunge in hambarul vacii si in disperare ii spune "Ascunde-ma!". Vaca da o balega direct pe soricel dar il ingroapa pe tot cu exceptia cozii si pisica intrand o vede.
Morala?
- Nu intotdeauna cel care te baga in rahat iti vrea raul;
- Nu intotdeauna cel care te scoate din rahat iti vrea binele;
- Daca te bagi in rahat, baga-te de tot!
@Daurel,
RăspundețiȘtergeremonstruos...
Nu ştiu de ce, poziţia acestui taur îmi inspiră milă. Poate că îmi aduce aminte de o secvenţă la care am participat acum câteva luni, când, plimbându-ma pe Splai, am găsit un căţel "spânzurat" în grilajul unui gard. O haită de câini lătra în disperare, cerându-mi parcă ajutorul. M-am dus la el şi câinii s-au retras, ca şi cum ar fi înţeles că-l voi salva. Şi aşa s-a întâmplat! Din cauza urechilor, nu mai putea să-şi retragă capul din grila respectivă. Am pus mâna pe cap şi n-a mişcat M-a lăsat să-i trag mai întâi o ureche, apoi şi pe cealaltă. Cred că l-a durut un pic dar nici măcar nu a încercat să mă muşte. Când a scăpat, a început să latre la mine şi să dea din coadă bucuros. Ştiam că-mi mulţumeşte în felul lui. Haita s-a adunat în jurul lui şi i-am lăsat să-şi savureze "victoria".
RăspundețiȘtergere@Victor,
RăspundețiȘtergereDin întâmplarea ta se creează o alegorie, în care personajul poate fi oricine! Locul acțiunii este chiar viața. Doar ea construiește scenarii perfecte.
Cineva dorește ceva, altceva , se împiedică, se încurcă, suferă.
Se întâmplă ca un suflet frumos să-i poată pansa o rana sau mai multe!
Ce frumos!!
Zile frumoase îți doresc!
Eu cred că biata bovină
RăspundețiȘtergereChiar nu are nicio vină.
Ori ştia de jirovină,
Ori s-o fi crezut... ovină.
Oho, simplu,clar şi concis. Ireproşabil aş spune:
RăspundețiȘtergere"Nu toți cei care se apropie de tine vin pentru a te ajuta !!!!"
Problema este că deschidem larg ferestrele sufletelor, fiindcă aşa suntem "construiţi", iar mulţi profită de o astfel de situaţie şi calcă în picioare gânduri, speranţe etc...
@Biliuță,
RăspundețiȘtergereNu degeaba se spune că tot ce este interzis devine palpitant!
Cris,
RăspundețiȘtergereCu timpul, devenim ceva mai prudenți!