printre povești de primăvară

Am primit, am oferit  mărțișoare, vorbim despre ele, mai mult sau mai puțin. Cineva mi-a trimis aseară un  istoric al mărțișorului . 

M-am gândit că   ar putea interesa.

Ceva aș adăuga- primele mărțișoare de care îmi amintesc- aveam vreo cinci ani- le-am lucrat în casă, cu mama și bunica.
 Partea din cutia de chibrituri pe care se scapără se împărțea în pătrate cam de mărimea unei unghii. Fiecare pătrățel se acoperea  pe rând, cu mătase roșie și albă. O cumpăram de la cooperativa  din centru satului,  era deosebit de frumoasă, delicată și pufoasă.
  Pătrățelul  devenea un   zig- zag foarte simpatic!

Separat,  se lucrau șnurul  și clopoțeii, niște ciucurași bucălați.

 Mărțișorul se purta , obligatoriu ,  aninat de bluză,până la sfârșitul lunii.
În ultima seară se martie, se agăța într-o tufă de trandafir sau pe o crenguță de măr ,  pentru ca întreg anul să ai roșu în obraz .//

 Cinci lucruri pe care nu le știai despre Mărțișor:

De la cele mai vechi mărțișoare și până la tradiții specifice primei zile din luna martie, află cele mai interesante detalii despre acest obicei iubit.

Cât de bătrân este Mărțișorul?

Wiki Commons

Mărțișorul este mai vechi decât Creștinismul, romanizarea și chiar și Epoca de Bronz. Cercetări arheologice efectuate la Schela Cladovei, au scos la iveala amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum circa 8 000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite în alb și rosu și erau purtate la gat.
„ Mărțișorul este o sărbătoare moștenită de la traci și e răspândita în întregul bazin balcanic, din Albania pana in Ucraina, și din România până în Grecia”, precizează pentru alar.ro muzeografa Oana Halpern, specialist în cadrul Muzeului Țăranului Român din București.
Tradiția mărțișorului este prezentă și la  bulgari, sub numele de Mărtenița, iar etnologii sunt de părere că aceasta se datorează substratului comun Daco-Tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, dar legendele populare ii dau alte origini, care, la bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. 
Anul Nou... în Martie

sxc.hu

Anul nou la geto-daci începea la 1 martie, dar și la latini. Asa se explica si numele lunilor septembrie (adică luna a șaptea), octombrie (a opta), noiembrie (luna a noua), decembrie (luna a zecea). Februarie era ultima luna a anului.

• Înțelesul esențial al Mărțișorului care ne-a rămas de la Daci este acela de sărbătoare de început de an. De aproape 300 de ani, romanii sunt singurii din Europa care sărbătoresc de două ori Anul Nou, o data după calendarul oficial, internațional, iar a doua oara după calendarul popula r, geto-dac, scrie ecolife.ro.

Numele de mărțișor este asociat și cu zeul Marte al romanilor. Pe data de 1 martie avea loc festivalul ,,Matronalia” când se sărbătorea zeul războiului, al naturii, agriculturii și primăverii. În timpul Imperiului Roman, ,,Idele lui Marte” aveau loc chiar la începutul primăverii și se considera ca fiind timpul potrivit al începerii campaniilor războinice , scrie dli.ro. 
Legendele Mărțișorului

sxc.hu

Una dintre cele mai vechi legende populare despre originea Marțițorului spune ca Soarele a coborât într-o zi pe pământ, în corp de fată sau de băiat, iar un zmeu l-a răpit. În misiunea de salvare a plecat un flăcău, misiune care l-a purtat prin lume timp de trei anotimpuri (vara, toamna și iarna). 
Multi dintre pământeni l-au condus și i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu și să elibereze soarele. A găsit castelul zmeului, s-a luptat zile întregi cu acesta și într-un final, l-a biruit. Soarele a urcat înapoi pe cer și lumea s-a veselit, deși eroul povestii încă suferea de la rănile primite în luptă. 
Sângele său a curs pe zăpadă, iar din picăturile de sânge au răsărit ghiocei, prima floare a primăverii. De atunci Mărțișorul este simbolizat de culorile rosu și alb. Rosul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea și puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
Una din vechile legende moldovenești spune că odată, într-o luptă cu o vrăjitoare de iarnă, care nu voia să cedeze, frumoasa doamnă Primăvara și-a tăiat degetul și câteva picături din sângele ei au căzut pe zăpada care s- a topit. Mai târziu,  în acest loc a crescut un ghiocel.  Primăvara a câștigat în fata iernii, relatează moldova.org.
O altă legendă spune că umblând cu oile prin pădure și torcând lâna din furcă, Baba Dochia a găsit un ban vechi, i-a făcut o "borta" și a legat-o cu un fir de ață. A fost primul   mărțișor.
Era 1 martie.  De atunci s-a extins obiceiul, conform apropo.ro.Tradiții străvechi

Wiki Commons

Până acum  100 de ani, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor, fete și băieți de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, scrie crestinortodox.ro. Șnurul era legat la măna, prins în piept și purtat, după zone, până la Măcinici, Florii, Paște, Armindeni, sau pana la înflorirea unor pomi fructiferi.
Apoi era agățat pe ramurile înflorite de măceși, vița-de-vie, vișin, cireș, se punea sub cloșca ori se agăța la icoană. Ziua scoaterii mărțișorului era marcată de o petrecere numit „băutul mărțișorului“. Deși la început,  prin mărțișor se înțelegea doar șnurul bicolor, cu trecerea timpului s-au adăugat bani și monede de argint.
  Tradiții regionale

Wiki Commons

În satele transilvănene, mărțișorul se agață și la porți, la ferestre, la coarnele animalelor, la toarta găleților, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor rele, ca și pentru a invoca suflul vieții, puterea vitala regeneratoare, care se crede ca ar fi stimulata prin însăși prezenta „culorii vieții“.
Bihorenii adună apa de ploaie la 1 Martie, iar aceasta ii va face mai frumoși și mai sănătoși dacă se spală cu ea.
În Banat, fetele aduna stropi de apa sau de nea de pe frunzele fragilor din pădure, ca sa se spele pe obraji, rostind un descântec al „dragobetului de dragoste“, care suna astfel: 
Floare de fragă
Din luna lui Mart
La toată lumea sa fiu dragă
Urăciunile să le desparți.
Prin județele Gorj si Dolj este amintita si culoarea albastra pentru unul din firele șnurului. În aceste zone, mărțișorul era purtat numai de către tinerele nemăritate, care îl purtau ascuns în sân.  Perioada purtării mărțișorului era, cel mai adesea,toată luna martie.
Și astăzi, în anumite zone ale țării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o monedă de argint. Copilul care va purta acest mărțișor va fi precum argintul: curat și sănătos, fiind ferit de friguri totodată.
Mamele care agață mărțișorul în pieptul copilului sau la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate. Ori altfel, copilul care se va naște va avea un semn pe chipul său.//
Știi povești despre mărțișor? Sau despre primul mărțișor oferit (primit).