joi, 10 aprilie 2014

~asculta trestia ce plange~

 ..un secol
 Cine isi mai aminteste ca  a fost odata o poeta, cu numele frumos Maria?
 Maria Banus-
10 aprilie 1914, Bucuresti, 14 iulie1999, undeva in Franta...

Cand eram scolarita, zambea dintr-o fotografie alb/negru, in manualul  cu file fosnitoare, alaturi de poza lui Dan Desliu si ai lui mineri din Maramures.
Incurcate sunt multe pe lumea asta...
 Ne vindecam
 

,
Ne vindecam frumos, incet ca bradul
Şi singuri rănile ne oblojim.
Prin alte vine seva-şi face vadul.
Răşină grea de chihlimbar mustim.

E dulce ca un cuib o cicatrice,
Şi viaţa zumzăie într-însa roi.
Pe toate căile vin sucuri noi
Şi se transfigurează în matrice.//



Gelozie

Ai ochi fascinatori de şarpe.
Ai ochii verzi ca lacul blestemat
În care-atraşi de mişcătoare ape
Atâţia trecători s-au înecat.
Ai ochii verzi şi-atât de mincinoşi...
Când mă opresc şi-i cercetez de-aproape
Eu văd în ei un chip ciudat
Pe care tu-l păstrezi în taina-ntunecatelor lor ape.
Un chip ciudat, un chip ce nu-i al meu
Şi mă căznesc să aflu-al cui e oare.
Cine-i străina care-mi fură gândul tău
Şi ochii tăi cu ape mişcătoare?
Când văd privirea ta nepăsătoare
Ţigara stinsă-n colţul gurii, mută,
Cum o urăsc pe-acea necunoscută
Din ochii tăi cu ape mişcătoare!

4 comentarii:

  1. Sărut-mâna, doamna Gina!
    Doresc să împărtășesc și cu dumneavoastră bucuria mea de astăzi.
    M-am clasat pe locul 4 la Olimpiada Națională (113 puncte), am primit prima mențiune.
    Vă mulțumesc din tot sufletul că mi-ați fost alături!
    Vă pup și vă îmbrățișez cu mult drag și recunoștință!

    RăspundețiȘtergere
  2. Copil frumos, destept si bun!!!
    Cat ma bucur pentru tine!!!Ai facut intaiul , marele PAS!!
    Sa fie in cel mai bun ceas!
    Cinste tie, parintilor si profesorilor tai!
    Cu tot dragul, Sara !!

    RăspundețiȘtergere
  3. Mulțumesc mult pentru cuvintele frumoase!
    E adevărat, nu ar fi fost posibil să ajung aici fără sprijinul părinților, fără îndrumarea profesorilor și fără încurajările tuturor celor care mi-au susținut pașii timizi și nesiguri...
    Vă mulțumesc și dumneavoastră că mi-ați insuflat mereu încredere și curaj! Mulțumesc că v-ați făcut timp să îmi răspundeți la întrebări, să îmi dați sfaturi deși..ne cunoaștem doar din spațiul virtual, iar eu sunt doar un copil... Nu mulți adulți ne iau în serios pe noi, copiii, din păcate... Vă mulțumesc din suflet!
    O zi superbă vă doresc! :*

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga mea,
    Cred ca in fiecare copil exista un muguras special- trebuie doar sa fie descoperit, crescut cu multa dragoste si cu tot atata grija!
    Tu esti , deja, pe un drum bun. Ai grija, nu incetini pasul, citeste mult, scrie si va fi foarte bine!
    Lasa-ti fantezia sa se povesteasca.
    Ma bucur din tot sufletul pentru tine, Sara! Si pentru parintii tai!
    Mereu aproape de tine!!G

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.