așa vei deveni.Așa cum gândește omul, James Allen
( scriitor și filozof englez:1864/1912
Morris ii spune fiului său:-Vreau sa te căsătorești cu o fată pe care o aleg eu.
Fiul răspunde:
-Îmi pare rău, îmi voi alege singur mireasa.
Morris:
-Bine, cum vrei, dar mă gândisem la fiica lui Bill Gates.
Fiul:
Ok atunci, răspunsul meu este da.
Morris se duce apoi la Bill Gates și-i spune:
-Am găsit un soț pentru fiica ta.
Bill Gates:
-Fiica mea este prea tânăra pentru a se căsători.
Morris:
Păcat. Tânărul este vicepreședinte la World Bank.
Bill Gates:
-Ok atunci, răspunsul meu este da.
Morris se duce la președintele World Bank și-i spune:
-Cunosc un tânăr pe care-l recomand ca vicepreședinte al băncii.
Președintele:
-Dar sunt deja mai multi vicepreședinți decât este necesar.
Morris:
Da, dar acest tânăr este ginerele lui Bill Gates.
Președintele:
-Ok atunci, răspunsul meu este da!
Foarte ,foarte ingenios acest joc cu mintea omului! :)
RăspundețiȘtergereSeara frumoasa!
Pe noi ne-ai facut sa zambim...
Angi, citeam undeva ( nu citez, pentru că nu sunt sigură că am reținut perfect) că visătorii seamănă cu mântuitorii lumii.
RăspundețiȘtergereÎmi place ideea! Ce-ar fi viața toată fără visuri/ aspirații/ aripi?
Că există și altfel de moduri de a ”urca„ , asta este altă poveste. Omul are posibilitatea de a alege...
E o baza introductiva in tehnica manipularii omului si maselor....Doamne si cand te gandesti ca e doar introducere....
RăspundețiȘtergereLumea, timpul, întâmplările curg; tehnicile se perfecționează, nu?
RăspundețiȘtergereCând am citit alegoria, la cineva, mi-a plăcut.
Apoi m-am gândit că și la o altă scară, se întâmplă cam la fel. Și am căutat fotografii- doar cea colorată intens nu-mi aparține. Fotografiile sunt parte din viață, fiecare este, dincolo de realitate, un vis. Sau pornește de la un vis.
Cred că esențială este iubirea. Iubirea de orice fel.
M/am uitat la fotografiile tale si nu am vrut sa spun nimic fiindca aveam impresia ca sunt prea insistent in amintiri....Mainile acelei femei sunt mainile unei matusi ( nu mamaia.....) din partea mamei....Are nouayeci si ceva de ani , nu mai poate merge, nu mai aude, nu mai vede ....dar isi tine oasele imbatranite si imbracate in piele , in poala exact ca in poza ta....Si are haine la fel....E ca multe alte batrane...nici macar mainile nu le deosebesc.
RăspundețiȘtergereApoi atentia mi/a fost atrasa de cea cu plecarile frantuzesti... Departures...Si atunci mi/a venit in minte un gand monstruos asa ca de Mauthausen.... Oare toti suntem trecuti la Departures si avem un program orara bine planificat si respectat ? Vezi daca ma fortezi....?
Visurile bătrânei s-au adunat în palme, în degetele ei obosite de muncă. Ea nu mai are nicio speranță., doar își odihnește oboseala de-o viață.
RăspundețiȘtergereImaginea la care referi este într-un aeroport...cam așa văd eu visurile.
uite cum se aranjează lucrurile pentru ca toată lumea să fie mulţumită! dar, mai trebuie să ai şi acel atu!
RăspundețiȘtergeresalutări de la mare, draga mea Gina!
O vizită frumoasă într-o vreme jinduind după nesfârșitul albastru al bătrânului, meru tânăr, Pontus Euxin!
RăspundețiȘtergereGânduri bune, draga mea Otty!