Altele te ajută să extragi curaj chiar din teamă, să transformi o înfrângere în ceva înălțător.
Era o dimineață de Crăciun, 2007.
http://incertitudini2008.
Nu știam mai nimic despre computer, auzisem ceva despre blog. A fost să fie.
Blogul meu a crescut, mesteacănul este tot mai înalt, lumea s-a schimbat, unii dintre prietenii de atunci sunt pulbere de stele, alții au tras obloanele, eu însămi fac vizite tot mai rare pe ici pe colo, mi-a rămas neschimbat acel fel de a visa cu ochii deschiși, de a mă minuna în fața unor nimicuri pline de candoare!
De a trăi farmecul lecturilor care nasc stoluri de emoții calde, subiective, magice!
”Toate gesturile tale sunt păsări. Rândunică atunci când te apleci spre mine, condor când mă privești, acvilă în extazele tale de orgolioasă indiferență.
Ești numai fâlfâit și zbatere de aripi...”
Fernando Pessoa, „Cartea neliniștirii„, pagina 340
