Cu mare drag mă plimb eu seara pe cărările largi ale sufletului- detalii simple, lămpi în ferestre, degetele mamei ținând pânza prea aproape de ochi, neobosit acul, în roșu și negru, poezie și proză, ritmuri și
vise, relief mișcător într-o dulce,
albastră noapte cu lună.
Ai ascultat
vreodată acordeonul, în dimensiunea interioară, fără vorbe, a valsului?