Se afișează postările cu eticheta progres. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta progres. Afișați toate postările

marți, 9 august 2011

greu de crezut

Vulturul zboară pe cer, dar își face cuibul pe pământ -proverb albanez.

Poate că știați, eu acum am aflat; sursa- mail.
    Ca și alte state europene, Albania  s-a zvârcolit decenii întregi  sub cruda dictatura stalinistă.
Astăzi,  are cea mai promițătoare economie din Europa, singura, de altfel , care a crescut realmente.
        Este uluitor, nu?
Să afli asemenea lucruri despre Albania!
Toate acestea,  dintr-o publicație americană de referință, 
pentru analizele economice și politice pe care le avansează societății, Steve Forbes, editorul șef și proprietarul faimoasei publicații cu același nume, fondată în 1917, cu  sediul principal la New York.
Primul ministru al Albaniei, Sali Berisha, a fost invitat in birourile Forbes pentru a prezenta cifre si informații de altă natură privind miracolul numit Albania .
În 1992, venitul pe cap de locuitor era de doar 200 de dolari. Astăzi el depășește 3.500 de dolari.
Și este în plină ascensiune.
Țara se schimbă cu repeziciune. 
Cum Dumnezeu s-a întâmplat această minune ? 
Si de ce nu se întâmplă și la noi ? 
De ce Albania a decolat și se înalță în ritm amețitor, în timp ce România , după zece ani de creștere, s-a prăbușit? 
Unde este diferența?
        În Albania exista o taxă unică de impozitare. De numai 10%. și, atenție! Aceasta taxa de numai 10 la suta este atât pe veniturile personale, cât și pe cele din afaceri.
Și un singur impozit pe salarii. Care s-a micșorat de la 35 la 15 la sută.
În România , pentru un salariu de 1.000 de lei mai plătești, tu salariat și tu intreprindere, statului, încă 680 de lei. 
În Albania plătești doar 150 de lei. Asta, evident, contribuie, pe de o parte, la creșterea consumului, pe de alta parte, la dinamizarea activităților economice, la lărgirea bazei de impozitare si, nu in ultimul rând, la eliminarea muncii la negru și la diminuarea evaziunii fiscale.
În Albania TVA-ul este de 10 la sută.
În România TVA-ul este de 24 la sută, unul dintre cele mai mari din Europa. Mai ales dacă ținem cont de faptul că limita maximă admisă în Uniunea Europeana este de 25 la sută.
În Albania, sistemul judiciar este independent. Independența este garantată. Acum patru ani, a intrat în vigoare  o lege  care obligă toate construcțiile noi, inclusiv stațiile de benzină, să aibă incluse echipamente ce folosesc energii regenerabile: panouri solar-termale, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, instalații eoliene etc.
și mai exista o diferența.
În Albania s- a rezolvat definitiv problema proprietății. Ceea ce a fost de restituit s-a restituit și o lege specială garantează acum toate drepturile,  derivând din calitatea de proprietar.
  Albania nu a recurs la sprijinul FMI.//
p.s. ce părere ai?

sâmbătă, 19 februarie 2011

în întrebări ar fi răspunsuri

Înaintăm  în cursa vieții.
Împreună și separat.
Timpul nu ne permite să avansăm constant. Nici să ne oprim , pentru a reflecta atât cât ne-am dori, atunci când ceva nu este în regulă. Știm atât de puțin unii despre ceilalți..Nu putem avea relații foarte strânse nici chiar cu cei apropiați, unii mă vor contrazice. Este dreptul fiecăruia  să-și trăiască  starea .
Avem ținte  diferite, fără să știm dacă țelul propus este chiar cel care ne reprezintă.
Aud , din ce în ce mai des și mai tare , că lumea este foarte  nemulțumită.
Sau că multă lume este nemulțumită.
Dacă este așa, ar fi  nevoie de schimbare, nu? Înseamnă că niște mecanisme acționează greșit.Sau nu funcționează.
Mă gândeam la asta, la nemulțumiri..
Când am primit  mailul, l-am citit, l-am recitit,   mi s-a părut că prea ne reproșăm multe  . Îmblânzită oarecum ,  lista nemulțumirilor  apare cam așa.
Nu ne simțim bine, 
PENTRU CĂ:    
- ne urâm între noi: tineri vs. bătrâni, bugetari vs patroni, angajați  vs. pensionari, posesori de Logan vs. posesori de BMW SH,  de la nemţi, admiratori ai lui X vs. critici ai aceluiași X, dinamovişti vs. stelişti, corporatişti vs. antreprenori, cumpărători vs. dezvoltatori imobiliari,  bucureșteni vs. provinciali și invers, etc, etc..
suntem Gică Contra din naştere,  orice iniţiativă,  în mintea noastră este sortită eşecului. Cum, afacere în agricultură? Nu ai nicio şansă. Să vinzi cartofi la piaţă, nuuuu! Să deschizi un chioşc, nuuu, te mănâncă mafia locală, îţi sparg ăştia magazinul, vine banca şi îţi ia casa, etc, etc."
Nici nu vedem că alţii reuşesc în jurul nostru . Eh, ăştia au pile...

  -indiferent cât de scurt este drumul de parcurs, sau cât de aglomerat este traficul, te  urci în maşină, ca să ajung mai repede..."

-  nu ne bucurăm de viaţă. Suntem mici roboţei doborâţi de grija zilei de mâine . uită-te în oglindă, înainte de a deschide cuiva ușa..


-ieși din școală-indiferent de nivel- tot cum ai intrat..


-  vecinii mai vechi  sau mai arătoși  se consideră proprietari ai locurilor de parcare publice din faţa blocului. 


  -ridicăm o sută  de biserici (Doamne, iartă-mă!) ,  două  şcoli, comasăm spitale.

  suntem săraci din cauza prostiei şi nu ne dăm seama, cumpărăm lucruri ieftine, deși se strică imediat . 


  -  suntem egoişti: investim tot ce avem în propriile locuinţe, însă nu vrem să dăm niciun ban pentru reparaţia blocului în care trăim, pentru parcuri, pentru curăţenie publică, pentru multe altele care aparţin şi altora....

-votăm negativ .

  -deşi avem o mulţime de femei frumoase și  de bărbați chipeși- suntem o naţie de frustraţi

- îi dăm voie vecinului să asculte ce nouă nu ne place , cu ferestrele deschise, îi permitem să nu  ne respecte programul de liniște.

  -nu suntem capabili să ne adaptăm la noile tehnologii. 

Părinţii şi copiii lor nu prea mai discută, pentru că părinţii nu sunt capabili să pornească un mp3 player sau să intre pe yahoo.

-  la nuntă invităm toţi cunoscuţii şi necunoscuţii, la nunţile cărora am mers şi noi la rândul nostru (vrem banii înapoi...)

  -McDonald's este un succes în România .

-  românii care mai fac ocazional un sport sunt atât de rari,  încât întorci capul după ei prin parcuri.

  -  a avea burtă
este   semn de trai bun .

  -pădurile noastre -câte mai sunt- după weekend-uri, arată ca o groapă menajeră.

  -nu facem nimic dacă nu suntem plătiţi.

  -nu înţelegem termenul   de solidaritate socială, decât când ne lovește necazul.

-facem rate la bancă pentru plasmă şi maşină de spălat vase, fără să ne pese de comisioane şi dobânzi, apoi dăm vina pe bănci că ne jefuiesc.  Fiindcă veni vorba, femeia, câstigătoarea licitației de la biserică, după ce a achitat factura, o mai fi având bani de pâine?


-   suntem invidioşi. 

Pe colegul care a fost promovat, pe vecinul care şi-a pus termopan, pe fratele care şi-a făcut vilă şi pe colega care arată mai bine. Nu ne întrebăm ce au făcut ei ca să ajungă acolo (muncă, sport, învăţătură, efort etc). Nuu, e mai simplu să găsim explicaţii de genul este vampă, fură, are noroc.
 
-  aruncăm mizeria din maşină pe geam. .

-   donatorii de sânge sunt muritorii de foame care au nevoie de bonuri de masă. 


  -  ne molipsim , unii de la alții, înghițim în sec, plecăm fruntea și închinându-ne, punem liniștiți capul pe pernă- asta e,  ferească Dumnezeu de mai rău...


-Ar mai fi ceva- timpul ne fură tinerețea dar, nu numai nouă, așa că ne consolăm .
p.s. poți modifica lista, realitatea  rămâne.
ce este de făcut?