ai nevoie de o jumătate de viață,

 să descoperi că viața ta e un plan  pe care trebuie să-l rezolvi singur.
Napoleon Hill, Filozofia  împlinirii.

 Când l-a văzut cu diploma în mână, tatăl  a hotărât  să-și trimită  fiul   într-un lung  voiaj .  Să cunoască lumea și  legile ei, oamenii și obiceiurile lor.
Un vapor l-a dus în Mexic. Tânărul s-a oprit într-un sătuc de pescari. Într-un loc ferit de soare, cu vedere spre valuri,  a găsit cele mai gustoase preparate , oamenii erau veseli, copiii construiau castele de nisip, doamnele împleteau vise sau jucau tenis.

 De la un bătrân, turistul  a aflat că sătenii petrec puțin timp pe mare, pentru că  pescuiesc doar cât le este necesar să-și hrănească   familiile..

-Și-n restul timpul, ce faceți? i-a întrebat proaspătul licențiat .

Răspunsul primit  l-a uimit.

-Ne trezim  când soarele este de-o suliță pe cer, bem cafeaua cu soțiile, pescuim cât credem că ne trebuie, venim acasă, doamnele noastre pregătesc masa, ne facem siesta- la umbră-  împreună cu ele, ne jucăm cu copiii, spre seară  mergem în sat.
  La petrecere cu prietenii. 
Toți știm să cântăm la chitară și să dansăm. 
Viața noastră este frumoasă și plină.

Amintindu-și că  are  în buzunar diplomă de licențiat în economie al celei mai tari universități, tânărul s-a oferit  imediat să-i ajute să-și schimbe viețile.

-Trebuie să pescuiți  mult mai mult, să vindeți peștele de prisos. 
Cu banii obținuți, vă cumpărați câte o barcă.

Pescarii s-au uitat unul la altul.

-Și apoi ce vom face? a întrebat cel mai bătrân.

- Simplu de tot, s-a împăunat  tânărul- barca o să vă ajute să transportați mult mai mult pește, îl vindeți și vă cumpărați încă o barcă. Și încă una. 
După o vreme,  veți avea  propria voastră flotă. 
Scăpați de intermediari, o să vă vindeți produsele prin internet, direct la fabricile  specializate în procesarea peștelui.

Apoi veți avea fabrica voastră!
De ce să mai locuiți în sătucul acesta sărac, să vă bată vânturile și ploile?
Vă puteți muta în Mexico City, Los Angeles, chiar  la New-York.

-Cât timp ar dura toate astea?a întrebat același bătrân, privind valurile , care atingeau blând țărmul.

  Mândru că  și-a convins primii clienți,  proaspătul absolvent la Harvard, a spus răspicat:
- Nu mai mult de un sfert de veac. 
 -Și după asta?
-- După asta, dragii mei ,  abia după asta, vine marea, adevărata, nesperata surpriză, a zâmbit cu toată fața economistul.
Când afacerea este colosală, și eu vă asigur că așa va fi,  veți putea începe să vindeți acțiuni. 
Pescarii erau ochi și urechi.
-Și? rupse unul tăcerea.
-Și .. asta este- toți veți deveni mi-li-o-nari. În dolari!
-Serios? silabisiră, într-un glas,  pescarii. și apoi?
-Tânărul era din ce în ce mai entuziasmat.
- Abia atunci veți fi împliniți. 
Fiecare se va retrage din afacere. Veți găsi un sat sau mai multe ca acesta, vă veți face câte  o colibă, la ce bun- palate/înghesuială, stres, veți dormi cât veți voi, vă veți face siesta cu soțiile voastre, vă veți juca cu copiii, veți cânta la chitară și veți dansa.
- Domnule, cu tot respectul pentru școala dumneavoastră și pentru strădania  de a ne fi povestit atâtea, dar noi asta facem.
 La ce bun să irosim douăzeci și cinci de ani, când viața este scurtă și doar una ?/( după o idee primită pe mail)

Ei,  cum o fi mai bine?

    ·       

femeia- eternă muză

Astăzi au fost răsfățate toate femeile cu numele Maria.
Eu răspund provocării lui Costin Comba cu un nume simplu,   care i-a inspirat pe creatorii de romanțe ,  zdrobind inimile amorezilor!

p.s. dacă există persoane, care,  dintr-un motiv sau altul,  n-au mers la vreo petrecere, pot dansa aici!