exercitzii

Atzi vazut vishinul!
Nu este singurul din curte.
Dar nici o livada cu vishini nu am.
Daca va plac boabele lui, roshii, zemoase, dulci- acrishoare, cam peste o saptamana, sunt numa’bune!
N-o sa va para rau!
Va ashtept!
Intre timp, am o surpriza. O shtitzi pe Lia??
Este o rebela. A uitat ca maine incepe vacantza- sa ramana intre noi- unii shi-au pus ghiozdanele in pod, inca de acum trei saptamani; cum ziceam, Lia mi-a dat tema. Inainte de vacantza mare . Am rezolvat-o.
Dar , cum eu am nishte prietene la care tzin, le invit sa preia leapsha.

1.Ce autor apare cel mai des la tine in biblioteca?
Sunt mai multzi:
Dostoievski, Sienkiewicz, Eminescu, Camus, Marin Preda, Cioran, Caragiale, Buzura, Balzac, Garcia Marquez, Calinescu, Mircea Cartarescu, Augustin Buzura, Al. Ivasiuc, Emil Cioran.
2.Din ce carte ai mai multe exemplare?
Pentru ca am doi fii, de la o vreme, cam tarziu, ce e drept, am inceput sa cumpar cartzi, in dublu exemplar:”Dictzionar de mitologie generala”, de Victor Kernbach, „Faust” de Goethe, „Arhipepeleagul Gulag”, de Soljenitzin,, ,„Quo vadis”, de H. Sienkiewicz,, L.Blaga- „Opera poetica”,”Idiotul”, de Dostoievski,”Conjuratzia imbecililor”, de J.K.Toole, „ Minima moralia”, Andrei Pleshu .s.a
3.De ce personaj de fictziune eshti sau ai fost indragostit(a) in secret?
Nu neaparat, in secret, chestiunea este ca au fost mai multe personaje- primul- Fat- Frumos, apoi Julien Sorel, Spartacus si Harvey din „ Gran Canaria”.
4. Ce carte ai citit cel mai des?
Am recitit:”Idiotul”, o carticica” Suras interzis”, „Taina stelelor”..am o lista cu alte cartzi pe care vreau sa le recitesc.
5.Care era cartea ta preferata la 10 ani?
Am citit si am tot citit trei cartzi , pana li s-au desprins foile:” Nuielusha de alun”, „Palatul de argint”,’Poveshti”, de Fratzii Grimm. Am plans si m-am bucurat pentru fiecare poveste.Cred ca si acum as plange daca le- ash reciti.
6. Care a fost cea mai proasta carte citita anul trecut?
Nu am vreme pentru cartzi proaste.
7. Care a fost cea mai buna carte citita anul trecut?
Am citit cateva cartzi foarte frumoase:"Un veac de singuratate”, Dragostea in vremea holerei”, Toamna patriarhului”,’ Hotel Europa”.
8. Daca ar trebui sa obligi pe cineva sa citeasca o carte, care ar fi aceea?
Nu mi-am obligat fiii sa citeasca- s-a intamplat sa-i ajut sa le placa. Au citit mult, toate poveshtile nemuritoare, cartzile lui Jules Verne, cand erau mici, "Cainele din Baskerville" ; apoi s-au deschis catre lectura adevarata.
Pe elevii mei, pe unii dintre ei, i-am obligat, pentru ca nu voiau sa citeasca . Le-am dat lucrare de control la inceputul fiecarui semestru. Cartea obligatorie-„ Morcoveatza”, de Jules Renard- foarte frumoasa carte! Unii chiar au devenit cititori pasionatzi. Unii.
9.Cine crezi ca ar trebui sa cashtige Premiul Nobel pentru Literatura?
Nu am idee. Criteriile de acordare a premiului sunt subiective.
10.Ce carte tzi-ar placea sa vezi ecranizata?
„Gran Canaria”, de A. J. Cronin.
11.Descrie visul cel mai straniu care sa fi inclus un autor, o carte sau un personaj literar.
Am citit demult cartea „ Mai presus de toate”; atunci am visat ceva, intr-adevar- un amestec de scene din carte cu altele din viatza mea. Era fascinant. Am retzinut doar ideea ca oscilam intre a fi eu si ea, eroina cartzii.Si m-a placut, daca imi amintesc si acum..
12. Care este cartea mai putzin culta pe care ai citit-o ca adult?
Nu este o carte, sunt nishte biete amarate de carticele aparute pe la diverse edituri, cuprinzand teste pentru tezele cu subiect unic . Am gasit acolo tot felul de bizarerii conceptuale.
13. Care este cartea cea mai dificila pe care ai citit-o?
„Cei shapte stalpi ai intzelepciunii”, de T.E. Lawrence.
14. Preferi autori francezi sau rushi?
Si. Si.
15. Shakespeare, Milton sau Chaucer?
Shakespeare.
16.Ce te deranjeaza cel mai mult in activitatea lecturii?
Intreruperile, telefoanele.
17.Care este romanul tau favorit?
Mai multe- „ Darul lui Humbold”, „ Gran Canaria”, romanele lui Garcia Marques.
18.Scriitorul favorit?
Mai multzi- Marquez,Bromfield, Fowels, Cronin, Marin Preda, G. Calinescu.
19. Joci ceva?
Rummy, cartzi, de-a v-atzi ascunselea( cu nepotzeii).
20.Povestiri scurte, schitze?
Ambele.
21.Non- fictziune?
Lingvistica, ecologie.
22. Ce scriitor crezi ca este supraevaluat?
Paulo Coelho.
23. Ce carte tzi-ai lua pe o insula pustie?
Nu-mi doresc sa ajung pe o insula pustie. Daca s-ar intampla, probabil ca ar fi cartea pe care ash citi-o atunci.
24. Si acum ce citeshti?
„ Valoarea sufletului”- arhimandritul Ilie Cleopa.

Dau leapsha prietenelor mele- Gala, Manon, Angela, Anamaria( daca vor); tuturor doamnelor care au putzin ragaz.
p.s. Tocmai am descoperit ca am facut alta tema; sunt o eleva conshtiincioasa, am s-o fac si pe cealalta; saptamana viitoare.

ii pasa

pentru ca s-a emotzionat , i s-au parguit bobitzele!!!

unde-s multzi..

" Am invatzat ca doi oameni pot privi acelashi lucru ..si pot vedea ceva total diferit"
Octavian Paler

Caldura, de zici ca se topeshte asfaltul.
A treia zi de Rusalii.
In fatza chioshcului de paine. Coada. Deshi n-ar trebui sa fie.
Fara motive de ingrijorare, zicea domnu’ministru , acum cateva zile. Mai este pana la secerish.

De serviciu, vanzatoareaia acra.Tare nesuferita. Nu zambeshte niciodata. Nu aude cand spui’multzumesc”.
Da rest unei doamne- mai putzin cu cat ar costa o juma de feliata. Doamna observa si-i cere sa mai faca socoteala odata.
Vanzatoarea, intzepata, prinsa cu matza-n sac: Daca nu va socotitzi dacasa, altu’la rand..
Doamnapacalita, vadit indispusa: Socotitzi, dumneavoastra, corect, va rog!
O voce din spate: Hai, domne, nu va mai certatzi, ca mai sunt si schirnogi care ashteapta la rand!!
Doamnapacalita:Pai , daca dumneaei, si arata , revoltata spre vanzatoare, nu este cinstita..
Voceadinspate: si ce daca, doamna? eu tot prost si schirnog raman...

Tacere.

Putzin mai tarziu.
Caldura si mai mare.
Intrare in bloc.
Doua banci verzi. Fatza in fatza.Trei femei si un barbat. El, plictisit, fumeaza. Absent. Si tace.
Una dintre doamne, trecuta de prima tineretze, tunsoare sport, voce ragushita : io i-am votat pe gigi si pe vadim, macar ei mi-a dat ceva, ai vazut si mata, doamna Shtefan, ca ieream amandoua.

Gasesc, in sfarshit, cheia de la interfon.
Deschid.
Si intru.

incotro?

Zilnic navigam in ape necunoscute.

Avem barcutze de salvare?

lumea -tot lume

Pe la pranz, intr-un sat de pe valea Argeshului, am vazut calushul. Jucatori tineri. Veseli.

In satul vecin, lumea ieshea din biserica. Este sarbatoarea Rusaliilor.

Prin fereastra deschisa, aud cantecele invingatorilor la votul de astazi. N-o fi prea devreme? ma intreb.

Televizorul trancane. Ca de obicei.

Trebuie sa inveti sa traiesti cu deshertul ca sa intelegi ce este apa .

Este mesajul unei cartzi, a carei recenzie i-am promis-o Galei, o prietena din Frantza.

Johannesburg, cafeneaua"El-Ei".

Cu ce te ocupi tu?Cu ce ma ocup eu?
Sa fie singurul subiect disponibil?

Ea- Julie Summers-o tanara alba, nonconformista ; si-a dorit o cariera de avocat; doi ani de drept, apoi a absolvit o facultate de limbi straine;organizeaza colecte, dineuri de binefacere, concerte cu celebritatzi, intalniri cu trupe pop .

El-Abdu sau Ibrahim, cu identitate falsa, imigrant fara acte, un tanar arab, negru sau mai putzin negru, a terminat o facultate de economie intr-o universitate de care n-a auzit nimeni, intr-o tzara, pe care n-o poate numi tzara lui, doar pentru ca a fost trasa candva o linie de demarcatzie pe harta; un economist , devenit, lucrand "la negru", un"maimutzoi plin de unsoare"intr-un mizerabil garaj ;a facut de toate in diferite tzari, pe unde si-a incercat norocul.
Agatzat intr-un abuteiaj, este dus cam cu fortza in cafeneaua"El-Ei", unde-si face veacul gashca de tineri fara prejudecatzi, a fetei, consumatori de vin si de marijuana, in jurul "Mesei rotunde".

Ea se rushineaza cu parintzii ei bogatzi si influentzi"viatza mea e viatza mea, n-are a face cu vietile lor",insa el crede ca se rushineaza cu el.

Niciunul nu cunoashte adevarul despre celalalt.

Preferintze comune:muzica-Salif Keita,Youssou NDour,Rhythm&blues.
amandoi , prin "paine", intzeleg bani, si nu franzela.

Sunt gesturi care schimba o viatza-o strangere de mana sau un sarut.

Acest gest se afla la granitza, gata sa migreze..

Satul lui , de la marginea deshertului , in care se intoarce silit , dupa expulzare, inseamna umilintza si frustrare, feudalism. Acolo este suficient sa ai bani si orice devine posibil. Teoriile dupa care traieshte suna cam asha: sunt oameni care -shi permit sa aleaga si altzii care nu au aceasta posibilitate, nevoia te invatza si ..totul se uita..

De aceea, visul lui ramane America, in care va emigra, singur, cu acte in regula, obtzinute dupa indelungi si complicate eforturi.

Visul ei , dupa ce l-a insotzit, casatorindu-se, in cea mai saraca ashezare de la marginea deshertului, este Lumea verde-o combinatzie a auzului si a vazului-o minune, o briza sonora, fascinanta, cotropitoare , in mijlocul nisipului arzator; este covorul verde natural din care se tzes visele.
Ea vrea sa cultive orez intr-o oaza-este o noua aventura, din perspectiva fetei bogate, a carei inocentza se confunda cu ignorantza.

Mintea si sufletul ei erau pline de lumea lui, de sunetul pur, arhetipal, infinit.

O asemenea minune nu putea fi regasita in civilizatzia sofisticata din care venea.

O iubire intre Paradis si Deshert.

Doua entitatzi pierdute, fara planuri de viitor impreuna. Diferentzele dintre ei, generate de originile lor atat de diferite, legatura lor atat de speciala, care le proteja intimitatea in fata asaltului celorlaltzi, devine o bariera cat se poate de reala, in adevaratul ei sens, de opozitzie.
Este tema pe care o propune actziunea romanului"La agatzat", de Nadine Gardimer, cashtigatoare a Premiului Nobel pentru literatura, in 1991.

Concluzia cartzii ar fi ca singura certitudine pe care crezi ca o ai in viatza nu devine atat de evidenta pana cand nu descoperi, brusc, ca iti lipseshte.