lumea -tot lume

Pe la pranz, intr-un sat de pe valea Argeshului, am vazut calushul. Jucatori tineri. Veseli.

In satul vecin, lumea ieshea din biserica. Este sarbatoarea Rusaliilor.

Prin fereastra deschisa, aud cantecele invingatorilor la votul de astazi. N-o fi prea devreme? ma intreb.

Televizorul trancane. Ca de obicei.

Trebuie sa inveti sa traiesti cu deshertul ca sa intelegi ce este apa .

Este mesajul unei cartzi, a carei recenzie i-am promis-o Galei, o prietena din Frantza.

Johannesburg, cafeneaua"El-Ei".

Cu ce te ocupi tu?Cu ce ma ocup eu?
Sa fie singurul subiect disponibil?

Ea- Julie Summers-o tanara alba, nonconformista ; si-a dorit o cariera de avocat; doi ani de drept, apoi a absolvit o facultate de limbi straine;organizeaza colecte, dineuri de binefacere, concerte cu celebritatzi, intalniri cu trupe pop .

El-Abdu sau Ibrahim, cu identitate falsa, imigrant fara acte, un tanar arab, negru sau mai putzin negru, a terminat o facultate de economie intr-o universitate de care n-a auzit nimeni, intr-o tzara, pe care n-o poate numi tzara lui, doar pentru ca a fost trasa candva o linie de demarcatzie pe harta; un economist , devenit, lucrand "la negru", un"maimutzoi plin de unsoare"intr-un mizerabil garaj ;a facut de toate in diferite tzari, pe unde si-a incercat norocul.
Agatzat intr-un abuteiaj, este dus cam cu fortza in cafeneaua"El-Ei", unde-si face veacul gashca de tineri fara prejudecatzi, a fetei, consumatori de vin si de marijuana, in jurul "Mesei rotunde".

Ea se rushineaza cu parintzii ei bogatzi si influentzi"viatza mea e viatza mea, n-are a face cu vietile lor",insa el crede ca se rushineaza cu el.

Niciunul nu cunoashte adevarul despre celalalt.

Preferintze comune:muzica-Salif Keita,Youssou NDour,Rhythm&blues.
amandoi , prin "paine", intzeleg bani, si nu franzela.

Sunt gesturi care schimba o viatza-o strangere de mana sau un sarut.

Acest gest se afla la granitza, gata sa migreze..

Satul lui , de la marginea deshertului , in care se intoarce silit , dupa expulzare, inseamna umilintza si frustrare, feudalism. Acolo este suficient sa ai bani si orice devine posibil. Teoriile dupa care traieshte suna cam asha: sunt oameni care -shi permit sa aleaga si altzii care nu au aceasta posibilitate, nevoia te invatza si ..totul se uita..

De aceea, visul lui ramane America, in care va emigra, singur, cu acte in regula, obtzinute dupa indelungi si complicate eforturi.

Visul ei , dupa ce l-a insotzit, casatorindu-se, in cea mai saraca ashezare de la marginea deshertului, este Lumea verde-o combinatzie a auzului si a vazului-o minune, o briza sonora, fascinanta, cotropitoare , in mijlocul nisipului arzator; este covorul verde natural din care se tzes visele.
Ea vrea sa cultive orez intr-o oaza-este o noua aventura, din perspectiva fetei bogate, a carei inocentza se confunda cu ignorantza.

Mintea si sufletul ei erau pline de lumea lui, de sunetul pur, arhetipal, infinit.

O asemenea minune nu putea fi regasita in civilizatzia sofisticata din care venea.

O iubire intre Paradis si Deshert.

Doua entitatzi pierdute, fara planuri de viitor impreuna. Diferentzele dintre ei, generate de originile lor atat de diferite, legatura lor atat de speciala, care le proteja intimitatea in fata asaltului celorlaltzi, devine o bariera cat se poate de reala, in adevaratul ei sens, de opozitzie.
Este tema pe care o propune actziunea romanului"La agatzat", de Nadine Gardimer, cashtigatoare a Premiului Nobel pentru literatura, in 1991.

Concluzia cartzii ar fi ca singura certitudine pe care crezi ca o ai in viatza nu devine atat de evidenta pana cand nu descoperi, brusc, ca iti lipseshte.