Nu radea niciodata .
Chelia si fatza rosie , rotunda , pe care spanzurau ochelarii cu o rama groasa, cafenie , il faceau mai de temut decat atitudinea . Ochii mici , cenushii ne tineau atent sub observatzie , astfel ca in clasa nu se auzea nicio shoapta. Adresandu-ni-se, asta se intampla de cate ori chema la lectzie cate doi sau trei elevi, epuiza intreg campul lexical al preocuparilor noastre de popor mioritic" berbeci", "oi", "ciobani"," la pascut" , "miei".
Daca nu folosea creta , cu care in timpul unei ore de curs umplea de doua-trei ori tabla , se mishca incoace si incolo, tinandu-shi mainile la spate, calcand apasat cu galoshii care ii protejau pantofii.
Dupa primul trimestru, chimia devenise spaima tuturor elevilor de la clasele de real unde preda . Cine promova la el era un om fericit . Nu exista lectzie de zi , asha ca- aldehide, cetone, benzen, hidrocarburi, trinitroglicerina- erau teme de care nu aveai cum sa scapi nici in visele tale de adolescent indragostit . Notele primite cel mai des erau cele de 2, unii , mai norocoshi, se puteau lauda cu nota 6 , daca shtiau teoria perfect si nu puteau rezolva problema data . Catziva aleshi ai sortzii erau rasplatitzi cu 9. Ei shtiau tot.
Pana la sfarshitul anului scolar, totzi shtiam aproape tot manualul , la orice ora, din zi sau din noapte am fi fost intrebatzi .
La bacalaureat ne-am ales chimia ca proba de examen , iar notele au fost cele mai bune.
Doi ani ne-a fost diriginte ; nu-mi amintesc sa ne fi intrebat vreodata ce vrem sa devenim ori sa-si fi dorit sa afle cate ceva despre noi , despre gandurile si sperantzele noastre . La banchetul de absolvire l-am vazut razand prima oara , cand un coleg talentat si rebel a compus o epigrama despre Ali-Baba si cei 40 de hotzi .
Nu l-am revazut de atunci niciodata ; niciunul dintre colegi nu l-a mai intalnit.
M-am gandit de multe ori la orele noastre de chimie din laboratorul mirosind a tot felul de solutzii si de substantze . Un fel de duioshie , amestecata cu un respect , de care n-ash fi putut pomeni in anii de shcoala , a inlocuit frica pe care o simtzeam cand trebuia sa ies la tabla .
Shtiu si astazi cateva formule din chimia organica si anorganica ; deseori am rezolvat , cu fiii mei sau cu elevii carora le-am devenit diriginta, cand se plangeau de chimie, de-a lungul anilor, probleme , deshi specialitatea mea este una care nu i-ar fi placut nicicum fostului meu profesor.
Timpul rabdator a facut din figura aceea inspaimantatoare un batranel , pe care il asociez , zambind , ori de cate ori imi vine in minte, cu porecla pe care i-am dat-o noi in anii de liceu .
ps. atzi avut si voi vreunul?
am avut un prof de romana in liceu de toata coma
RăspundețiȘtergerene scotea in fata o treime de clasa insirati de-a lungu tablei si ne asculta cu un stil terorist
apoi a avut un accident cerebral si a fost internat in spital pe ca isi pierduse memoria
ne-am dus sa-l vedem o gasca de colegi
nu-si amintea nici rudele
ne-am insirat toti in salon asa cum ne insira el la tabla
si atunci si-a amintit
de noi si de tot
si a plans ca un copil cand si-a dat seama ce se intampla
cel mai fain baiat!
a scos un dictionar de neologisme
Trex, cred ca aceleshi experientze se explica diferit, categoric, in cursul vietzii.
RăspundețiȘtergereCopiii si adolescentzii-rebeli, dar nesiduri, cand cresc , intzeleg motivatziile gesturilor adultzilor, care s-au comportat cu ei dur.
Intervine impacarea.Si tot ce parea greu se accepta cu umor.
Relaxat.
Altfel.
noi am avut un profesor de fizica, director adjunct la un moment dat, el era spaima noastra, daca ne prindeau alti profesori cu musca in sac ne duceau la el si eram pedepsiti sa stam cu el o ora in laboratorul de fizica; clasa noastra era cea mai cunoscuta pentru pedepse de genul asta, noi mergeam cel putin 10 deodata in laboratorul de fizica , au fost dati cand toata clasa a fost pedepsita :)
RăspundețiȘtergereamintiri din scoala, nu l-am mai vazut de vreo 10 ani....
Emotii si lacrimi in ochi am dupa ce am citit acesta postare pentru care iti multumesc. M-a impresionat si comentariul lui Trex. Asadar pana la urma exista si oameni care inteleg ca a fi dur in anumite momente nu echivaleaza cu a face rai , ci cu a evolua. Doar orgoliosii o iau ca pe ceva personal si nu reusesc sa priceapa niciodata ci confunda lucrurile ca apoi sa-si faca rau singuri. Multumesc inca o data, draga mea.
RăspundețiȘtergereGala, mor de ras- ce faceatzi totzi, acolo, in laborator?Va pedepsea , pentru ca ii placea sa fie recunoscut ca este cel mai tare?..ciudat om!
RăspundețiȘtergereSi eu itzi multzumesc, Geanina, pentru ca traieshti evenimentele in esentza lor.
RăspundețiȘtergereNu cred ca poate fi un bun profesor decat cel care ishi intzelege, fie chiar dupa o vreme , propriii dascali.
Daca ar fi multzi dintre cei care ar impleti exigentza cu intzelegerea, fara a permite orice, shcoala ar fi pe locul pe care shi- l doreshte.
Mult succes!
Da, am avut o profesor de aeronautică în liceu... Sper că este sănătos, cu toate că era bătrân de pe atunci şi au trecut ceva ani. Ţin minte că bea cafea dintr-un termos şi înnebunea dacă auzea că joacă unii sau alţii cărţi. Spunea că o rudă de-a sa pierduse toată averea familiei pe la Monte Carlo, în alte vremuri. N-am verificat niciodată informaţia, dar era un profesor simpatic... Uite că mi-am amintit de el. Datorită ţie, Gina...
RăspundețiȘtergereCris, m-ai distrat ..auzi, profesor de aeronatica ( da, era cu capul in nori!!!)si va vorbea de jocul de cartzi, saracu' facuse un fix.
RăspundețiȘtergereMi-l si imaginez, inecandu-se de nervi, cand va certa.
Ruda o fi fost chiar el.
nuu ne pedepsea fiindca intr-adevar eram rai:)
RăspundețiȘtergereeram clasa cea mai buan din scxoala dar cea mai rea
si ne tinea la el in laborator, uneori mai povestea cu noi alteori faceam lectii de fizica desi eram la 9 sau 10 ani inca nu incepusem orele de fizica :)
si mi-am mai amintit de proful de mte din liceu, acela era teroarea clujului, cine a facut mate cu el stie, cel mai bun si cel mai sever, la el 6 era nota mare; si fugeam pe rupte de la orele lui de frica notelor, ramaneau in clasa doar preferatii lui vreo 5 din 30, iar noi fugeam in spatele scolii intr-un parc. INtr-o zi ne-a prins directoarea si ne-a adus pe toti inapoi la ora, am luat toti 2 in ziua respectiva, habar n-aveam sa rapundem de frica si rusine, ca sa vezi ce profa sunt :d, una care chiulea in liceu
Gala, eu am cateva eleve care citesc pe aici, pe bloguri. Ele scriu frumos , bietele de ele, despre profesori.
RăspundețiȘtergereN-am putut afla niciodata daca am avut vreo porecla.Dar cred ca am provocat si eu fel de fel de reactzii.
De exemplu, ca sa-i determin sa citeasca, pentru ca nu voiau, an de an, in prima zi de shcoala/semestru, am dat lucrare de control- lectura suplimentara. Am trecut totdeauna notele in catalog. Unii mi-au multzumit, altzii...
Ca sa te distrez putzin , mai am ceva in legatura cu profa mea de mate si proful de fizica( observi, ashtia sunt totdeauna mai ciudatzi) .Profa era slab pregatita. Sotzul ei era cel mai tare din orash.
Cand ne-a predat cologaritmii, zicea ca este practica, adica ne explica babeshte- logaritm/cologaritm; orez / colarez...
Cel de fizica ne da totdeauna probleme foarte grele la teza . Apoi scria" alb in alb, nimic problema, nota 4 , G. Balcescu".
mmmmmmm, Gina
RăspundețiȘtergereprofesorii mei, cei care m-au determinat sa vreau sa invat erau calzi dar distanti, severi dar nu vulgari, nu agresivi. din aceasta cauza nu cred ca pot da un asemenea exemplu.
am avut noroc sa intalnesc Profesori adevarati care stiau sa ne motiveze prin grija si caldura.
imi amintesc cu placere de profesoara de romana, care ne-a predat Eminescu asa, ca nu am uitat niciun rand. era diriginta noastra si traia cu noi toate greutatile adolescentei: iubiri, neintelegeri cu parintii, gelozii...tot.
la Cluj, l-am gasit pe Codoban, care a devenit mentorul meu. nu ne-a inspirat frica niciodata. stie sa foloseasca ironia intr-un stil, care cutremura. Intotdeauna la examen, aveam emotii. subiectele erau dure si atitudinea lui rigida. desi luam 10 de fiecare data, tremuram pe sub usi. :) ii respect si ii iubesc pentru ca au stiut sa fie oameni, pe langa profesori.
Totodata, inteleg ce spui cand aplici metode de motivare negativa. nu sunt adepta lor, dar recunosc ca exista cazuri in care sunt necesare.
Gala! si eu am fugit de la scoala :) din aceasta cauza imi inteleg studentii daca mai chiulesc. sunt tineri mai fetelor! dar sa nu fuga de frica!
de frica - nu.
Este minunat sa ai dascali cu care sa te mandreshti. Am avut .Chiar am sa scriu despre profesorul meu de limba romana din gimnaziu. Am nishte insemnari.
RăspundețiȘtergereTu vorbeshti de profesorii din facultate. Noi povesteam de viatza de liceu.
Shtii ceva? Eu n-am chiulit niciodata.Am simulat vreo suferintza si nu m-am dus la shcoala.
Frumoase sunt amintirile ,oricare ar fi..au poezia lor!
Rascolesti amintiri gina... nici nu-ti poti imagina cum vorbind despre oameni adevarati reînvi amintirile tuturora.
RăspundețiȘtergereMulti profesori faini am avut. Chiar oameni diferiti, metode si stiluri diferite, dar erau frumosi toti. Am mai promis ca voi scrie despre ei. Nu stiu cind, ca eu o sa dispar oleaca... dar pe cind m-oi intoarce.
Manon, rascolind amintirirle, ne intoarcem catre noi inshine.
RăspundețiȘtergereSa ai drum bun si mult succes!
Am avut pe clasa a XII-a un profesor de istorie (Istoria Romaniei) care se ocupa si cu invatamantul politic,cum era pe atunci.
RăspundețiȘtergereEra asa de sever,ca am preferat sa merg la dentist intruna din ore (aveam cabinet stomatologic la scoala si trebuia sa mergem la control,oblogatoriu).Imi placea istoria,dar datorita lui am ajuns sa nu suport istoria moderna si contemporana,mai ales perioada de la miscarile muncitoresti. :(
Da, a;a este, Gabi!
RăspundețiȘtergereSe întâmp-lă să urăști un obirct de studiu, din cauza unui profesor.
Este grav, dar se întâmplă.
Asemenea oameni ajung, întâmplător, profesori.