de ochi este departe si de inima..(proverb turcesc)
Stii cum se spune: daca vrei sa afli pulsul unui oras, uita-te in ochii femeilor.Sa citesti atent.
Cum
celor mai multe turcoaice li se zaresc de sub voaluri doar ochii, ai
crede ca pentru toate viata are acelasi curs adumbrit. 
Nu stiu ce sa zic.. ca, nici pe vremea sultanilor nu era asa..//
Toate
prietenele mele l-au urmarit, fascinate, la televizor, fara vreo
intrerupere, pe Magnificul Suleiman si aproape toate au fost cel
putin o data in Turcia.Cred ca lipsa mea de interes pentru acest colt de Europa, alungit in Asia, are legatura cu ceea ce am invatat in scoala la istorie, si, mai mult ca sigur, se leaga de mesajele poemelor pe care, an de an, le-am tot faramitat cu elevii mei.
In paranteza fie spus, cred ca unii dintre ei si le amintesc si acum.
O excursie de doar cinci zile, cu suficiente obiective in
program: o croaziera pe Marea Marmara, ~Catedrala Sfanta Sofia~,
~Moscheea Albastra~, `~Hipodromul`Palatul Topkapi~; bazilica Cisterna,
Dolmanbahce Palace si nu putea lipsi, categoric, Suleimanie Camii~.
Istanbulul
ne-a intampinat cam cetos, burnita cand am pornit in prima plimbare.
Treptat, soarele si-a scos degetele, apoi si-a aratat fata roscovana.
M-au
cucerit imediat stradutele pietruite, pe care furnicarul de pasi si de
glasuri se pierde printre sutele de buticuri, de unde cineva te
cheama sa cumperi. Se vinde orice: peste, ceai, inghetata, rahat (
toata lumea stie ca mama lui este Turcia), porumb copt/fiert, aur,
argint, ciorapi, blugi, pepeni, alune coapte, fistic, suc, chebab,
ceai- cel mai gustos din cate am gustat vreodata-, posete, sandale,
covrigi, masline, sarailii, halva, saluri, bluze, salvari, coronite,
mirodenii, branzeturi, magneti, prosoape, agrafe, papuci,narghilele. (am cumparat una foarte frumoasa!)Se vinde si se cumpara oriunde.
Oricum.
In magazine inghesuite, ca abia ai loc sa te misti un picut.
La
tarabe, pe jos, pe marginea strazii..tramvaiul trece cam la o
palma/doua de multe fereastre.
Bonuri fiscale? ..pe ici, pe colo..
Primul pret te sperie, urmeaza discutii, el, turcul , isi loveste fruntea, nu-i vine sa creada ca indraznesti sa spui alt pret..daca intri in joc , cu greu scapi fara sa cumperi ceva.
Dupa cum ai noroc.
Imi spunea cineva ca, daca in societate, pe strada, femeia este in
spate , acasa, se schimba treaba: ea este sefa..
Se vede treaba
ca in spatele a ceea ce se misca neobosit , din zori ( la cinci fix,
se transmite slujba) pana noaptea tarziu- sa nu uitam ca Istanbulul
numara 18 milioane de locuitori-exista o administratie foarte serioasa.
La miezul zilei este mare dezordine, chiar mizerie, peste tot.
Dimineata, strazile sunt ca-n palma.
Si tot asa..
Sa-ti povestesc cata bogatie exista in palatele vazute?numai in Dolmabahce ar fi 95 kg de aur..
cate sute de tipuri de nestemate sunt in sala
trezoreriei? cat de bogat ornamentatate sunt salile palatelor, ca sa
arate ca sultanii erau foarte puternici, cand, de fapt, ei erau
faliti?
Da, putem povesti multe .
Si mult.
Sa nu uit- in sala armelor,
din Topkapi, intre atatea sabii, iatagane dichisite cu aur si pietre pretioase, ca nu le poti numara, pe un perete, se afla si sabia lui Stefan cel Mare.
O bucata
de fier ascutit.
Nu ai voie sa fotografiezi, mi-ar fi placut sa vezi
diferenta..
ei, si??eu ma intrebam de ce a ajuns acolo..inte timp, am reusit sa o ~imprumut~de la cineva , care, la randu-i , a obtinut-o pacalind strasnicia pazei)
Ce mi-a placut mie cel mai mult in aceasta odisee?
Ce mi-a placut mie cel mai mult in aceasta odisee?
Croaziera pe Marmara!
Realitate si vis, albastru si pescarusi, povesti, moschei, turle, trandafiri rosii- cel mai frumos rosu pe care l-am vazut vreodata- piete si strazi, palate si gradini, lume intr-un mereu viu du-te/vino.
In clipocitul apei.
In clipocitul apei.
Si
serile! vreo trei la numar- doua , prima si ultima, intr-un restaurant
pe malul Marii Marmara-mii de lumini, cerul nesfarsit de albastru, uite
acum imi dau seama ca nu am vazut deloc luna , zeci de pescari,
laudandu-se cu prada pandita toata amiaza, muzica trista, prea tragica,
un fel de chemare a departarii, lume de prin diverse colturi ale
Europei..
Legenda despre Zeus si primul sau cal, Byzantion.
sau
Istanbul-un oras infiintat,
cum spune alta legenda, de catre regele Byzas, fiul unui semizeu-
Semistros Trac, la randu-i, fiul lui Poseidon si al Keroseei..
Descriptio Constantinopole ! Superba redare !
RăspundețiȘtergereMa onoreaza aprecierea ta!
RăspundețiȘtergereÑoua Roma `, cum era numit Bizantul, pe la anul 340 d. H., si-a schimbat numele in Constantinopol, care inseamna orasul lui Constantin, devenind al doilea oras important al Imperiului, dupa Roma.
Imparatul l-a impodobit cu palate si temple , a construit bai, obeliscuri si hipodromuri, mai ales in zona unde astazi se afla Catedrala Sfanta Sofia si Palatul Topkapi.
Mai tarziu, s-a construit chiar un teatru.
Istanbulul de astazi a fost cunoscut sub numele de Constantinopol pana la cucerirea sa de catre Imperiul Otoman., in 1453.
sigur ca da, Turcia are o istorie interesanta si bogata...
RăspundețiȘtergerenu am vizitat-o...
nici serialul cu magnificul nu l-am urmarit...
percep turcii, ( impresie facuta de cei intalniti aici) mai barbari... mai haini... dar painea lor mi se pare de neegalat... la fel ca si costitele de miel la gratar... ori alte delicatese...
Bine ai revenit, oovi!
RăspundețiȘtergereGand la gans la gand cu bucurie! stii de ce? ca tot voiam sa povestesc cate ceva despre mancarea turceasca. Eu nu gatesc si nici nu mananc miel, dar, pemtru ca am fost tugata, mi-am zic sa n-o sa mor din asta.. Rezultatul? nici nu cred ca am mancat ceva mai bun decat cotlet de miel!! cu salata de sparanghel!
Painea?? foarte gustoasa!! Si pestele!! si niste aperitive - legume cu tot felul de sosuri, deloc grase, dar deosebit de atomate si apetisante!
Si baclavalele, ah ce bune!
Sunt mari bucatari!
Nu pot acoli o problema: sunt foarte sireti: daca nu citesti lista cu atentie, te cam ard la poermoneu; noroc ca am fost precauta!
Pentru cine vrea sa afle si altceva:
RăspundețiȘtergere( primit prin mail de la un prieten)
TRATATUL DE PACE AL SULTANULUI MEHMED I I. CU ŞTEFAN CEL MARE, DOMNUL MOLDOVEI..
"Pricina emanării acestui semn hakanal preaslăvit, căruia i se cuvine ascultare, şi a strălucitei tugra sultanale, podoabă a lumii,-veşnicească-i Allah preamăritul eficacitatea prin respectul produs de şapte planete- este acesta : Moldoveanul, care din vremurile vechi era plin de omenie şi supus al pragului acoperiş al califatului familiei osmanilor, îndeosebi al vestibulului cerului măreţiei şi al bolţii grandoarei mele neamânând o clipă îndatoririle slujitoreşti şi obiceiurile fixate prin firman, plătea fără amânare la timp haraciul pe care îl impusesem şi îl orânduisem prin porunca mea. De la o vreme, vârându-i-se cu şoaptele încăpăţânatei satane zburdăciunea şi stricăciunea în creier, a călcat în afara cercului cuviinţelor robiei şi fiindcă manifestase, din duh de supunere, o rătăcită abatere de la calea ascultării, forţa religiei divine şi zelul onoarei padişahale s-au pus în mişcare şi prefăcând, prin majestatea crivăţului furiei mele şi a văzduhului furtunii, asemenea lighioanelor, poporul ţării sale prospere, precum ţinuturile Semud şi Ad, i-am dat o zdravănă pedeapsă cu viteaza mână a mâniei mele. În felul acesta, deşteptându-se el din somnul prostiei, căindu-se şi întorcându-se la locul pocăinţei cu o sută de mii de plecăciuni şi felurite umilinţe, şi-a frecat faţa de pământul servituţii (s-a închinat) şi s-a adăpostit la curtea mea, refugiu al lumii, şi oferindu-şi robiei grumazul după fosta rânduială în jugul sclaviei, care era de trei mii de bani frânceşti florini în fiecare an, dublându-l, l-am făcut să fie în fiecare an şase mii de bani şi să se considere prieten prietenului şi duşman duşmanului, să nu mai iasă din drumul dreptăţii ca în vremurile trecute. Implorând acest prag al sferei universale şi înălţata-i boltă, zicând că-i este unul dintre servitorii din tată şi moş, ca să şteargă pulberea răutăţii de pe locul supunerii, revărsând torentul lacrimilor de teamă, pentru că ceruse iertare, s-a tălăzuit marea mărinimiei şi oceanul bunăvoinţei mele, i-a iertat vina şi am înoit legământul contractual căci Allah cel milostiv şi iubitor e acela care a azis :"Ţineţi-vă legământul, căci sunteţi răspunzători de orice legământ" Deoarece Ştefan s-a apropiat şi s-a legat cu adevărat, conform condiţiilor acestora amintite, de pragul acoperişului sultanatului meu, el şi averea şi ţara lui nu vor mai suferi nici un atac din partea mea şi a beilor sangeacurilor şi din partea celorlalţi robi ai mei ; văzându-l în făgaşul cel drept, va fi aţintit cu ochiul augustei mele favori şi se va bucura de mărinimiile mele împărăteşti. Şi cu acest legământ scris l-am învrednicit să aibă în mâinile sale dovadă de credinţă şi pricină de încredere." --------------------------------------------------------- Sursa : *** Catalogul documentelor turceşti. Întocmite de Mihail Guboglu. Bucureşti. Editura Academiei. 1960-1965. Suret 896H/1940 Cod. Esad Efendi Istanbul nr.3369. Circa 1480-1481/885 Şulhnăme-i Sultan Mehmed-tale serahu-Karabogdan.
Inainte sa scrii tu acest articol ca urmare de a fi vizitat Istanbulul...eu voiam a scrie un articol despre puterea cuvantului in care pomeneam de cuvantul care cladeste si cel care distruge.La prima categorie pomeneamdespre imparatul Iustinian care a poruncit sa se inalte o mandra biserica...astfel s-a nascut biserica Sfanta Sofia,considerata a 8-a minune a lumii!!!
RăspundețiȘtergereTe tapeaza la portmoneu spui...ei .asta nu-mi place defel!
Mai recent aflu ca la Praga trebuie sa ai grija de portmoneu,se fura!
Nu demult am citit impresiile unui roman stabilit in Anglia...deloc satisfacatoare!ma abtin la cuvinte mai dure.
Oare ce inseamna civilizatie cu adevarat?Castele minunate, dar fara inima!Comert peste tot,din orice!
Cu siguranta amerindienii de odinioara erau mai civilizati!Se armonizau cu Natura,o respectau!
Da!
RăspundețiȘtergereCel mai important monument de istorie arhitecturala- constructia a durat cinci ani; este , de fapt, a treia bazilica, complet diferit de anterioarele, in constructia careia au fost angajati cei mai renumiti arhitecti ai epocii. Au fost trimise ordine catre toate statele imperiului pentru a participa cu pietre, marmura, coloane
Imparatul Iustinianus a daruit astfel o catedrala mareata si glorioasa, care poarta urmele arhitecturii romane, dar si ale artei rasaritene!
Furtul, hotia au devenit ~sporturi~, practicate pe multe meridiane si paralele;
Castele minunate , spui, da- ele sunt dovada existentei inaintasilor. Acum se percep preturi foarte mari , ca taxe se intrare- nicaieri nu costa mai putin de treizeci de lire, se viziteaza in fuga,( culoarul este ingust) iar numarul incaperilor deschise este cam la jumatate.
Natura?
Da!
Turcia este un taram de vis!
Mi-a plăcut reportajul tău, Gina, felul în care ai descris Turcia si turcii. E o țară a contrastelor. Frumusețe, durere, istorie, artă, delicii culinare, excelentă negociere, condiția femeii, muzică,palate, natura, multe din lucrurile care îl suprind pe vizitatorul dornic de a descoperi tainele orientului și a deslusi câte ceva, dincolo de povestiri, filme ori relatări istorice. Despre sabia lui Stefan cel Mare, știu ca de la turci că a ajuns la Istanbul ca pradă de razboi. Istoricii romani susțin că, Stefan cel Mare, din drag de turci le-a facut-o cadou. Acum, fiecare înțelege ce îl lasă sufletul și gândul. Eu înclin să cred prima variantă.
RăspundețiȘtergereMă bucur că ai reușit să vezi o lume spectaculoasă în vacanța ta.
Draga Gabi,
RăspundețiȘtergereO excursie in grup este o optiune- sau un mod organizat in care te implici, cu dorinta de a cunoste niste locuri, cu oameni/civilizatie/cultura/specific/arta, fara ca tu sa fii nevoit sa te ocupi si de transport, deplasare, masa, casa..
( cat poti reusi sa prinzi intr-un anume timp)
Am preferat forma asta de cunoastere, pentru ca altfel mi-ar fi fost aproape imposibil sa-mi potolesc dorinta de a cunoaste.
Este , intr-un fel, destul de bine. Sunt , totusi, multe dezavantaje, care se inmultesc odata cu trecerea timpului.
Turcia?
A fost o experienta inedita- nicio tara nu seamana cu alta, civilizatiile sunt, de fiecare data altele, acum , insa, a fost chiar altfel. Am ~furat~foarte putin dintr-o lume in care trecutul si prezentul se afla asa, ca pe un covor miscator- vraja si realism, poveste si trai aspru, frumusete si munca dura..stralucire , ascunzand un trecut mult prea sangeros, aparente, ascunzisuri, caderi, triumf, desfatari, departe, mult albastru, cu parfum exotic, trandafiri rosii, aur, in cele mai neasteptate forme si impletituri..o lume greu de inteles.
Un basm fara formula finala..
Imi cer scuze celor care vor citi comentariile si vor gasi multe greseli: acum am vazut- tastatura este cam pe jumatate stearsa( am cumparat-o in martie..)~Traim in Romania si asta ne consuma multi bani si tot atatia nervi);
RăspundețiȘtergeredaca as cumpara alta tastatura? saptamana asta nu am timp.
Multumesc!
frumos istambulul tău.
RăspundețiȘtergereteşekkurler! :)
psi, trebuie sa te vizitez; chiar nu stiu cum s-a facut, ca nu ne mai ~intalnim~~.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru vizita!
Sa ai zile frumoase!!