- motto: Invata sa-ti scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca! Sfantul Augustin
Ieri,
printre povesti, in oraselul adolescentei noastre, nostalgicul Titu, pentru vreo patruzeci de minute, la doi pasi de gara-eu, cu ochii pe ceas, sa nu fuga trenul- cu : Doina, Tanta, Mariana ( gaza);
si pasarela, un brat suspendat intre ieri si maine..
Lor nu le ~spune~ mai nimic aceasta punte ruginita: in fiecare seara, liceene fiind, dupa ce terminam orele, ele se duceau acasa.. eu, in drum catre internat, priveam de sus castanii cu poezia lor nescrisa si exercitiul niciodata rezolvat al unei lumi grabite .
vineri, 9 mai 2014
~in moneda neconvertibila..~
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Frumoasa maxima ca motto....greu de realizat!
RăspundețiȘtergereO fi vreo alegere usoara?
RăspundețiȘtergere