marți, 6 mai 2014

nu te mai vezi..


  1. Gand pentru Olguta

      Nu-mi place tristetea, dar sunt zile ..si zile; de astazi, sufletul unei bune prietene si colege de liceu rataceste printre stele...

    Trecea un om pe drum,
    de Elena Farago

    Trecea un om pe drum aseară,
    Trecea cântând încet pe drum,
    Ştiu eu? Poate cânta să-i pară
    Drumul mai scurt, – ori poate cum
    Era aşa frumos aseară,
    Poate cânta ca să nu-l doară
    Că-i singur numai el pe drum - ?

    Trecea, şi eu eram la poartă
    Şi şi-a văzut de drumul lui,
    Dar ce mi-o fi venit deodată
    De am oftat, n-oi şti să spui.
    Şi nu-mi venea să plec din poartă,
    Şi parc-un dor de viaţa toată
    M-a prins privind pe urma lui...

    Aşa ne-o fi la fiecare,
    Că stăm în poartă, şi nu ştim
    Pe călător măcar de-l doare
    Ceva, - şi de ne pomenim
    Oftând, pesemne fiecare
    Ne-om fi simţind departe tare
    De-un drum pe care-am vrea să fim.

5 comentarii:

  1. Nu-mi place tristetea, dar uneori iubesc sa ma intristez, ador melancolia si viata-mi apare a doua zi mai insorita. Ciudat! Frumoasa poezia Elenei.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucur ca-ti place poezia pe care am ales-o, cu gandul la Olguta..

    Nu mi se pare ciudat; poate doar altfel. Am impresia ca tristetea te apropie ( cel mai mult) de sine.
    Stii ceva? de cand am aflat ca Olguta este ~pulbere de stele~, am reconstruit sute de imagini din adolescenta nostra si din intalnirile ulterioare. Si mi-a fost bine.
    Pana la urma, cred ca toate sunt firesti.
    Chiar si tristetea.
    Te mai astept.

    RăspundețiȘtergere
  3. Gand de departe-

    E greu de inteles, cat de grea este despartirea, atunci cand o prietena,o fosta colega, pleaca de langa noi.
    O cauti si n-o gasesti, o strigi si nu te mai aude, o astepti si nu mai vine...
    Ne ramane doar amintirea si un dor nestins, in inima.
    Olguta, un suflet minunat ( sunt convinsa) s-a ridicat la cer, mai aproape de Dumnezeu.

    Dumnezeu sa o odihneasca, in pace, !

    RăspundețiȘtergere
  4. Olguta...un nume predestinat vietii si zambetului,..
    Cred ca asa isi va urma drumul printre stele,iar cand cerul va licari mai frumos,sigur Olguta rade alaturi de ingeri...

    Dumnezeu s-o odihneasca!

    RăspundețiȘtergere
  5. Olguta zambeste cu toate zilele frumoase!
    Stralucesc in gradinita casei ei trandafiri, bujori, garofite..
    Fie-i drumul senin!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.