Mama, mătușa și puștiul. Să aibă vreo 10 ani.
Spășite, doamnele calcă uitându-se în jos, mama pe lângă puișor, mătușa, mai îndrăzneață, chiar pe banda bicicletelor.
Puștiul este nervos până peste poate.
Țipă către mama sfioasă ca o școlăriță:
-M-ai făcut de râs, o să mă pârască la toți vecinii, o să vezi tu cum o să strige ăia după mine,o să-mi zică în toate felurile.
- Dragul meu, i-am spus colegului tău doar să nu mai meargă cu bicicleta pe trotuar, este îngust și denivelat. Și, uite, are bandă pentru biciclete.
Fără succes, mătușa încearcă și ea să spună ceva.
Parcă tot mai nervos, puștiul continuă să o apostrofeze pe mama total depășită de situație.
Privesc, ascult, mă întreb...
Este toamnă, începe școala.
p.s. aș fi putut zice că este o poveste pentru prieteni, este reală , iar realitatea asta doare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.