iarna în pasi de vals!

Că afară sunt 12 grade cu minus, că s-ar fi putut întâmpla să nu prea circule autobuzele, că, din cine știe ce motive, concertul s-ar fi amânat... ( oricum 

aflasem de dimineață că   din cauza vremii, Ansamblul „Ars Ventus„  și-a reprogramat venirea pentru luna martie) sunt câteva motive  care m-ar fi ținut astă seară în casa.
Ei, bine, niciunul dintre  ele nu m-a oprit să merg la concert.
Am o mare, mare bucurie!!

Cum ar putea fi altfel, dacă preț de  o oră și mai bine, cei optsprezece entuziaști membri ce compun  orchestra  de cameră a  Filarmonicii Pitești ne-au răsfățat cu cele mai de suflet piese, adunate într-un splendid buchet sonor, pe care orice iubitor de muzică ar dori sa-l asculte. După ~Misiune imposibila~Lalo Schifrin,  ~Iarna~de Antonio Vivaldi,~Let it Snow!~ de J.Styne ~Mica serenadă~ de Mozart, ~`Canon~în Re major~ de Pachelbel, au urmat cele mai frumoase valsuri-Ceaikovski, Șostakovici, apoi ~Jealousie~ de J. Gade,~ Por una cabeza~, ~La vie en Rose~E. Piaf/Louguy.

Finalul ~Dans ungar nr. 5~ și ~Csardaș`, de MMclean.

Și pentru că lumea toată era într-o formidabilă stare,  orchestra ne-a dăruit ca bis ~Valsul  nr. 2 ~al lui Șostakovici.

A fost o seară specială- niște artiști  absolut extraordinari, profesioniști  adevărați, dedicați, sensibili, implicați, serioși, conduși de  către talentatul  violonist, concertmaestrul Filarmonicii, Mădălin Sandu, profesor  la Liceul de Arte ~`Dinu Lipatti~ din Pitești.

concert de Craciun

 Specială seară  simfonica!

Muzică de Crăciun, oferită de Filarmonica noastră, sub bagheta maestrului Mihail Ștefănescu, directorul Filarmonicii de Stat~Ion Dumitrescu~ din Râmnicu Vâlcea, care a și regizat concertul.

S-au împletit armonios,  elegant și deosebit de atractiv, elemente de feerie muzicală, pe minunata partitura~A Christmas Festival, de Andersen, urmată de un languros  vals al pisicii, căruia i s-a răspuns în ~Galopul suspinelor~de Strauss tatăl.

Farmecul serii a  sporit grație unei prezente deosebit de  carismatice, talentata soprana -Irina Iordachescu-pășește grațios și demn  pe urmele  tatălui ei, baritonul Dan Iordăchescu.
Ne-a dăruit cu pasiune  și  talent ~Valsul Musettei ~din ~Boema`, `Ebben , ne andro lontana~, din La Wally, de Catalani,~ O mio bambino caro~~, din Gianni Schicchi, de Puccini,`Je  veux vivre~-Romeo și Julieta , de Gounod, ~Mein Herr Marquis` din ~Liliacul~, încheind  magistral  cu ~Muzica  din opereta `Valurile Dunării`, de Grigoriu.Într-o  vaporoasă rochie neagră, plisată amplu, lăsând să se intuiasca  un decolteu delicat, acoperit cu un  bogat colier, și o talie distinsa, Irina Iordachescu a încântat publicul aflat intr-o stare de mare bucurie... vocea ei  plină, înalta, fiind  răsplătita cu îndelungi aplauze de întreaga audiență,  nu doar de catre  domnii care au admirat-o  discret. 
Așa , ca o paranteza,  eu și prietena mea l-am văzut pe același domn  trecut,  de  preaplinul tinereții,  fixându-și aparatul de fotografiat, astfel încât să nu cumva să-i scape vreun amănunt.

 Dacă în prima parte  am suspinat pe note de romanță, în final, câteva valsuri celebre  ne-au  purtat în imaginari pași în ~Ghepardul~  lui Verdi, ~Liliacul ~`lui Strauss.
 Punctul culminant al serii a fost ~Valsul lui Șostakovici~,  bisat, fără dirijor, prilej cu care sala a devenit părtașă  activă.  Au  urmat  câteva ~Melodii celebre rusești, compuse  de Pautza .

Final  absolut extraordinar- Valsul ~ Dunărea albastra ~,  ( bis) și darul orchestrei care  ne-a încântat cu  cel mai frumos concert de Crăciun, având ca  punct terminus-Marșul lui Radetzky.
Un concert de încheiere a unei stagiuni bogate, frumos ca un basm,  cu scânteieri albastre, în ritm învăluitor de vals!