În drumurile mele spre centrul orașului, îmi place,indiferent de strarea vremii, să -mi odihnesc privirea pe statuia Domnului Mircea.Străjer peste timp, el scrutează marile bulevarde ale orașului, alăturând : teatrul ”Alexandru Davila”, Muzeul de Artă, Primăria, colegiul ” Brătianu”, toate învăluite, în luna mai , în parfumul castanilor și al florilor ce-și răsfață culorile sub cerul mereu schimbător.
Măreție, demnitate, sobrietate!
Spre cinstirea marelui voievod, școala în care am muncit eu mai bine de un sfert de secol se numește ”Mircea ce Bătrân”.
Atestarea documentară a Piteştilor se datorează domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418) care, la 20 mai 1388,printr-un hrisov dăruia mânăstirii Cozia o „moară în hotarul Piteştilor”. Datorită aşezării sale geografice, urbea aceea, Piteștii de astăzi, a fost o localitate importantă, din punct de vedere comercial.
În 1461, documente oficiale atestă „Calea Giurgiului”, parte a drumului care făcea legătura cu oraşele Giurgiu, Piteşti, Câmpulug-Muscel, Braşov. Negustorii piteşteni făceau comerţ cu oraşele Braşov şi Sibiu .
De atunci sunt recunoscute și viile de pe dealurile care înconjoară locul.
După niște ani, Piteștii, prin document domnesc, capătă statul de oraș.
În vremea domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), Piteştii sunt capitală vremelnică a Ţării Româneşti şi tot în secolul al XVI-lea, oraşul se dezvoltă ca târg şi este martor al luptelor pentru domnie. Mai apoi, începând cu anul 1546, Piteştii apar în hărţile epocii. Evoluția urbei înregistrează importanță istorică, mai ales prin sprijinirea domnului Mihai Viteazul.
Începând cu domnia lui Constantin Brâncoveanu , trecerea domnilor către București era întâmpinată în urbea de pe Argeș.
Piteștii au dat istoriei boieri cu dragoste de neam și de țară: Brătienii și Goleștii.
La 3 octombrie 1863, Doamna Elena Cuza a venit în vizită la Pitești .
I s-a pregătit atunci una dintre cele mai pline de fast și de respect primiri. Orășenii i-au organizat intrarea în urbea lor, pe sub arcuri de triumf, împodobite cu ghirlande de stejar.
La Palatul administrativ, seara au avut loc un banchet și un concert de muzică populară românească autentică.
În cinstea adoratei Doamne!
Zilele acestea, Domnul Mircea a fost martorul unor evenimente speciale, care au omagiat 631 de ani de atestare istorică.
Zilele acestea, Domnul Mircea a fost martorul unor evenimente speciale, care au omagiat 631 de ani de atestare istorică.
Flori și respect smerit pentru Domnul a cărui personalitate se asociază în mintea oricărui școlar de ieri și de astăzi cu admirabila metaforă eminesciană:
” iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”
” iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”
