de toate zilele

Știu că lumea vrea veselie  și  ceva mai mult optimism. 

 Dacă aș avea, zău  că le-aș dărui din tot sufletul.
Eu îmi încep săptămâna cu întâmplarea auzită  de dimineață  în Gara de Nord! (  am pus un strop de  optimism în punctuație, e  bine, da?)

O tânără doamnă  îi rezumă  soțului predica rostită  ieri la biserică. Să  adaug că  tustrei ( fetița  colora de zor într-o  cărticică  despre anotimpuri) mergeau la mare, pentru prima oară.

Într-o dimineață, la un colț de stradă, apare un cerșetor.

 Părintele, fără sutană,  caută în buzunar  și pune în palma întinsă un ban. A doua zi, în drum spre farmacie, în același loc, aceeași mână întinsă. Încă un ban. A trei a zi, figura se repetă. În ziua a patra, furat de gânduri, părintele se grăbește. Deodată aude vocea răstită a  cerșetorului: 
-Hei, treci așa  fără să-ți faci datoria?   (întâmplător sau nu,   micul spectacol, într-o  altă variantă, îmi pare cunoscut) 

Întrebare: dacă  povestioara de mai sus ar fi o fabulă, ce morală i s-ar potrivi?
p.s. În finalul   cărții pe care  am citit-o de curând,  autorul   exclamă :ce bine ar fi să avem un cap de schimbat pentru zilele mai puțin fericite!