”Când

„plesnesc bobocii-n floare, pași pe mal de râu să-ncetini către marginea câmpiei...” 
Omar Khayam

Cântă totdeauna

ca şi când te-ar asculta un maestru.„

Robert Schumann

Cum altfel decât înfloritor, putea fi concertul din această seară al Filarmonicii noastre, care anunță deschiderea ”Simfoniei lalelelor””?
Dirijor,tânărul muzician german, cu origini românești,Christian Câşleanu, concert/ maestru, Mădălin Sandu,
invitată, carismatica pianistă, Sânziana Mircea, mult îndrăgită de publicul piteștean.
Am audiat două frumoase piese :
*”Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op. 54, de Robert Schumann, a cărui premieră a avut loc la 1 ianuarie 1846, Leipzig., la pian, fiind Clara Schumann, soția compozitorului.
*”Simfonia nr. 3 în Mi bemol major.”, de Antonin Dvorak
.Pentru câteva clipe, am revăzut cu ochii minții frumosul oraș Praga, cu a ei Vltava , în voaluri crețe de valuri, când liniștite, când învolburate, cu farmecul trecerii în același neschimbat ritm, al jocului de imagini care o înconjoară, cu același farmec al unui ieri suspendat între realitate, istorie, poezie, muzică!,orașul vechi.

O seară cu mult romantism și energie, cu delicatețe, varietate culoare și intensitate.
Broderii sonore în nuanțele firii!
Un concer frumos, ca o curată ploaie de aprilie!
Felicitări, Filarmonica Pitești!❤️

cerând elevului numai să tacă,

 nu vei reuşi niciodată să-l faci atent, nu-l vei face să progreseze, oricât te-ai chinui, dimpotrivă, cu cât îl sileşti să fie atent pe muteşte, cu atât îl vei tâmpi mai mult... Dar dacă îi dai să lucreze ceva, îndată mintea i-o vei cuceri, facând-o să se fixeze la obiectul tău.  ”

Jan  Amos Comenius

Astăzi este ziua lui.

S-a născut la  28 martie  1592, undeva, în Moravia. S-a stins la 15  noiembrie 1670, la Amsterdam..

Învățător, pedagog, lingvist, om de știință, teolog, absolvent  al Universității din Heidelberg.

„Părintele educației moderne”.

M-am gândit  la acest învățat din două motive. Întâi, pentru că,  în ultima vreme, pentru  toate neîmplinirile  din societate, de fiecare dată   se  aduce în discuție lipsa de educație, iar mai apoi, pentru că profesorul  nostru  de Pedagogie  din facultate, domnul Iosif  Antohi, căruia  eu  și  alții ca mine  îi purtăm un mare respect, îl adora pe   acest ilustru pedagog.

 I-a tradus lucrarea  „Didactica  Magna ”, realizând   foarte interesante  note, comentarii și   studii,pe  care  ni le-a prezentat la  vremea  când noi  băteam la porțile  cunoașterii.

Mă întreb, fără să-mi doresc a supăra pe cineva,  câți dintre cei care  vor să fie profesori   sau  chiar  sunt  în plinătatea    vârstei  au timp, răbdare și  interes  spre a   mai  citi    niște   cărți scrise  în urmă cu mai bine  de șase  veacuri. 
Poate că dacă  ei și  ocupanții unor înalte fotolii  ministeriale ar  face  treaba asta  ar  înțelege  pentru  ei, urmând   să-i convingă și pe alții, că ”
 EDUCAȚIA  ESTE  ÎNTRE  LUCRURILE  CELE MAI SEMNIFICATIVE PE CARE OMUL LE POATE REALIZA ÎN  TOATĂ VIAȚA SA.”

   JAN   COMENIUS.

Se zice  că    citatele  nu  rezolvă cine-știe-ce- mare-lucru.  Eu  contrazic ”teoria ”asta, așa  că  voi încheia  citând   nu unul, ci două convingeri ale  pedagogului  la care  ne  gândim măcar astăzi.

”A învăța  înseamnă a merge  către știința  unui lucru nercunoscut prin ceva  cunoscut”.

 Simplu, da?
Pași mărunți, dar siguri.

Se ține seama  în  viața de zi cu zi, indiferent de   sfera de activitate,  de  miezul acestor  atât de limpezi  cuvinte?

Și ca să nu-l uităm pe  Comenius, să  aflăm, dacă   nu știam deja  că:
”Un om  cu cunoștințe, dar needucat, este ca și un inel de aur pus  în botul unui porc”.

cum zâmbește primăvara!

”De câte ori deschid portița și intru în gradină-mi pare
 Că mă cuprinde-o vrajă dulce, și florile-mi dezmiardă ochii. 
O fantazie uriașă le-a dat un strai la fiecare, 
Și fete nu-s pe tot pământul să-mbrace mai frumoase rochii.”
 Dimitrie Anghel

”Dacă mă privesc

prin prisma universului, ce sunt eu”?

Ludwig van Beethoven

Astă seară, Orchestra Filarmonicii Pitești, dirijor,elegantul Mihnea Ignat, concert/ maestru, Mădălin Sandu, solistă,Miruna Vidican - harpă, ne-a oferit un program pe cât de frumos, pe atât de înălțător:

*Ludwig van Beethoven - Uvertura la Egmont, op. 84

L. van Beethoven și drama destinului, o luminoasă lucrare despre dreptate și libertate națională, despre simplitate și onestitate.

Moartea martirului apare ca o victorie împotriva destinului!

*Gabriel Pierné , Piesă de concert pentru harpă și orchestră „ cel mai complet muzician francez din epoca târzie a romantismului de la începutul secolului al XX- lea.ce frumos se topește sunetul tânguios al harpei în tumultul orchestrei!

*Piotr Ilici Ceaikovski - Simfonia nr. 2, op. 17, Mica Rusie

Un concert frumos, ca însăși muzica lui Beethoven, căreia Ceaikovski”vindecătorul de suflete”, prin simfonie, această ”confesiune muzicală a sufletului„ a întruchipat marea profunzime a sufletului rusesc, pe care eu îl asociez cu versurile lui Esenin

„Cunosc acele locuri unde mă pot pricepe,

Le-am străbătut cu pasul învârtoşat de drum.

Acum mi-i dor de somnul nemărginitei stepe,

În ţara mea geroasă aş vrea să fiu acum.

Dar blânda clipocire s-a stins ca o văpaie,

În fum albastru toate sunt putrede poveşti.

Spun pace vouă, geamuri şi streşini vechi de paie,

Spun pace vouă, câmpuri şi case ţărăneşti.”

Solemnă, maiestuoasă, strălucitoare seară!

Felicitări artișilor instrumentiști care, prin muncă foarte serioasă, talent, dăruire și mult suflet, dau viață Orchestrei simfonice a Filarmonicii Pitești, dăruind publicului, săptămână de săptămână,prilej de bucurie!

Și de împlinire sufletească!❤️