sâmbătă, 26 octombrie 2013

astăzi nu găsesc cuvinte,

 așa că le voi folosi pe ale unuia care , chiar dincolo de timp, tot vrea să ne învețe:
Am avut profesori străluciți. 
M-am bucurat de progresele și de succesele mele. 
Când îmi amintesc de savantul care am fost, 
îl compar cu apa care ia forma vasului și cu fumul pe care îl împrăștie vântul..
 Omar Khayyam 

Știi, de fapt, voiam să spun că  de ceva timp  nu se mai ajungea la virusache
  Nu, nu am cuvinte.. doar   DUMNEZEU SĂ_L ODIHNEASCĂ!

6 comentarii:

  1. am plâns astăzi de nu am mai putut! şi îmi doresc cu tărie ca de acolo de unde este să râdă aşa cum o făcea mereu...

    RăspundețiȘtergere
  2. psi, draga mea, aceeași stare am avut-o și o am..
    Astăzi, o dată mai mult, am conștientizat cât de vulnerabili suntem..știi, aici, în spațiul acesta nevăzut, am mai pierdut un prieten MIRCEA SUMAN- era din Brașov, l-ai cunoscut?

    Este incredibil..
    atât de diferiți, atât de extraordinari..unde se duc oamenii când se duc??

    RăspundețiȘtergere
  3. Sărut mâna, doamna Gina.
    Din păcate "Moartea este regele acestei lumi."
    E aşa trist când oamenii buni pleacă atât de repede dintre noi.

    Dumnezeu să-l odihnească în pace!

    RăspundețiȘtergere
  4. Are cineva o vorbă, dragă Ștef „moarte este tot ceea ce noi nu suntem..„

    RăspundețiȘtergere
  5. da, ştiu când a dispărut braşoveanul mircea suman. uneori mai trec pe blogul lui rămas ca o casă pustie...
    oamenii se duc când se duc... la Dumnezeu. de acolo scriu iarăşi ori, asemeni lui virusache, pescuiesc. eu l-am numit pescar de glumă. (da, după celebrul pescar de lună parizian)

    RăspundețiȘtergere