miercuri, 27 mai 2009

dai un deget..

Se spune cam asha „a fost o frumusetze la viatza ei, dac-ai fi vazut-o la douajdeani..”.
Are peste shaptezeci, dar ceva te impiedica sa foloseshti perfectul compus. O vezi asha cum este: cocheta, maruntzica, zambitoare, cu ochii in patru. Nu pentru ca ar fi indiscreta.Ci pentru a da o mana de ajutor. Asta a facut toata viatza, a ajutat.Nu doar cand i s-a cerut. Asha este ea- daca vede ca un copil arunca biletul de tramvai, il ridica si-l duce la primul cosh de gunoi ; sau il pastreaza pana ii iese unul in cale. Ajuta pe cineva sa coboare, sa traverseze, sa se orienteze daca a pierdut sau nu gaseshte o adresa.

Este prima din familie , stabilita in Bucureshti. De la paisprezece ani. Sora cea mica a tatei. A fost vanzatoare intr-un mare magazin de jucarii. Salariul era modest; dar totzi nepotzeii s-au bucurat de mashinutzele, avioanele, papushile, instrumentele muzicale chinezeshi, aflate la mare cautare acum douazeci si cinci da ani.
Toate rudele o iubesc si o respecta. Pentru ca are totdeauna pe buze o vorba buna. Este , in simplitatatea ei, o adevarata doamna.

Cand m-a sunat ieri, m-am simtzit oarecum stanjenita. Pentru ca mi-a luat-o inainte.
Parea ushor dezamagita. Cineva , mai in varsta decat ea, a inceput s-o sacaie, zice matusha, coborandu-shi vocea, ca si cum am fi fost fatza in fatza” persoana a fost profesoara si apoi activista de partid, sta la 3; am ajutat-o o data, de doua ori sa-shi duca in casa cumparaturile. Acum nu ma mai slabeshte, ma suna, ori de cate ori i se nazare.
Daca nu urc pana la ea, ma cearta.
Daca ma vede ca plec la cumparaturi, imi bate in geam, s-o ashtept. Nu ma lasa sa-mi aleg marfa, cumpara ce-i trebuie si vrea sa ne intoarcem..”

In vocea ei blanda, am descoperit tristetze
.
Am sfatuit-o cum m-am priceput. Si dupa ce am inchis telefonul, am inchis si ochii.
Am revazut-o tanara , aducandu-mi in dar , de ziua mea, rochitza alba cu buline albastre. Si prima carte” Nuielusha de alun”..

12 comentarii:

  1. Mi-a plăcut foarte mult povestea acestei doamne. Din păcate - şi asta observăm cu toţii în peregrinările noastre zilnice - sunt şi unii care nu ştiu decât să arate cu degetul şi să cârcotească...

    RăspundețiȘtergere
  2. din pacate luam toata mana atunci cand ne este intins un deget. consideram ca totul in lumea asta e facut pentru noi.

    si pana cand nu vom intelege ca a darui nu este o obligatie, si ca cei care ne ofera nu sunt datori sa o faca - degeaba...

    RăspundețiȘtergere
  3. cand sari in ajutorul oamenilor ei profita :(
    intotdeauna o mana intinsa poate sa se transforme in "carja", pe de-o parte e sacrificiu pe de alta e satisfactie

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma bucur sa aud ca-tzi place matusha mea; semanam, imi este ca si o mama.Ea chiar face intr-un fel lumea mai buna!

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna ziua, Angela!
    Sunt atat de emotzionata- tocmai am citit cum ma vezi tu dupa raspunsurile de la jocul nostru; este atat de frumos.Chiar m-ai transpus in cateva propozitzii care mi se par si adevarate si frumoase.
    Despre ce face si de ce face matusg=ha mea- ea chiar educa , atat cat poate. Imparte bunatate, dar nu-i place sa i se fure libertatea.
    Ea si eu semanam.
    Itzi multzumesc mult pentru timpul pe care l-ai dedicat studiului raspunsurilor noastre!

    RăspundețiȘtergere
  6. Gala, itzi multzumesc pentru gandurile tale!
    Este mult adevar in ce spui- cred ca multzi de-ai noshtri nu au o educatzie potrivita in a face diferentza intre a primi si a da buzna in sufletul si in intimitatea cuiva. Matusha mea ajuta din suflet. Abia acum, cand nu mai are suficienta putere a constatat ca exista si indivizi care se agatza in disperare de cel care il ajuta cat vrea si cat poate!
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ei acum chiar nu stiu ce sfat as fi dat!Se aplica multe din vorbele batranesti aici:"pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti"eu am intins un deget,ea mi-a luat toata mana"...

    RăspundețiȘtergere
  8. Da, proverbul se potriveshte, Elite!
    Cred ca si gesturile caritabile trebuie bine gandite si cumpanite!
    Se mai zice"Nicio fapta buna nu ramane nepedepsita'- gluma sau lucru serios ...

    RăspundețiȘtergere
  9. Waw! Si inca nu s-a lecuit? Nu l-a citit pe Dickens?

    RăspundețiȘtergere
  10. Lecturile ei sunt altele;si chiar daca ar citi- imi imaginez personajul la care te gandeshti- tot n-ar invatza sa fie mai atenta cu oamenii.Ea acorda oricui un credit.

    RăspundețiȘtergere
  11. Draga Gina,buna dimineata!
    Ii doresc matusii tale multa sanatate si mi-ar placea sa fie cat mai multi oameni ca ea!
    Povestea ta imi aduce aminte de o intamplare din perioada cat inca mai aveam servici.Era intro dimineata frumoasa,ma intorceam de la piata si cineva (o doamna in varsta si cu probleme,fosta doctorita la spital si cunoscuta din vedere de multi din oras) m-a rugat s-o duc pana la telefonul public,apoi pana la chiosc,am ajutat-o sa mearga acasa...de atunci ma urmarea de pe geam si-ntro dimineata cand ma grabeam la servici a strigat dupa mine sa urc pana la ea s-o ajut sa mearga la chiosc.Am refuzat-o politicos,i-am explicat ca nu pot intarzia,degeaba,ea insista.
    Pana la urma am invatat sa spun: NU.Cred ca asta ar trebuie sa spuna si buna matusa a ta.
    O zi minunata!
    Gabi.

    RăspundețiȘtergere
  12. Multzumesc frumos, Gabitza! Ii voi transmite- cred ca va citi ce-am scris..
    Da, ai dreptate, sunt oameni , care se agatza cu orice chip de altzii. Ajutorul are limite !
    Asha am sfatuit-o !Sa spuna Nu!

    RăspundețiȘtergere