este ca un râu fără izvor- Gheorghe Vrabie
La cursul de Folclor, al regretatului meu profesor, Gheorghe Vrabie, am ascultat cele mai fascinante povești despre latura nevăzută a lumii în care trăim.
Ziua de astăzi poartă numele Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor.
Avea o vorbă dulce povestitorul, un glas blajin și o barbă, întocmai ca Moș Nicolae. Îl ascultam vrăjită... am răsfoit câteva pagini din caietul meu de curs..În noaptea care a trecut, viii s-au întâlnit cu spiritele celor dragi, trecuți în lumea umbrelor. Ia gândește- ce ai visat ?
Ziua de astăzi, pe vremuri, troienită de zăpezi, era Ziua lupului. Dacii îl venerau, era simbolul steagului lor.
Dacă în astă noapte, vacile zbiară e semn că vin lupii în haită. Gospodarii se apărau, dând pe uși și pe la porți, cu usturoi..
Astăzi, n-ar trebui să duci gunoiul afară, nici să faci vreun împrumut, dar nici generos să nu fii.
Ai grijă de ce este al tău!!
Mergi în pădure și caută vâsc, păstrează-l cât vrea el să-și țină întregi bobițele. Iar când se va lăsa seara, pune grâu la încolțit.
De va fi frumos și sănătos la Anul Nou, vom avea un an bogat!
La cursul de Folclor, al regretatului meu profesor, Gheorghe Vrabie, am ascultat cele mai fascinante povești despre latura nevăzută a lumii în care trăim.
Ziua de astăzi poartă numele Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor.
Avea o vorbă dulce povestitorul, un glas blajin și o barbă, întocmai ca Moș Nicolae. Îl ascultam vrăjită... am răsfoit câteva pagini din caietul meu de curs..În noaptea care a trecut, viii s-au întâlnit cu spiritele celor dragi, trecuți în lumea umbrelor. Ia gândește- ce ai visat ?
Ziua de astăzi, pe vremuri, troienită de zăpezi, era Ziua lupului. Dacii îl venerau, era simbolul steagului lor.
Dacă în astă noapte, vacile zbiară e semn că vin lupii în haită. Gospodarii se apărau, dând pe uși și pe la porți, cu usturoi..
Astăzi, n-ar trebui să duci gunoiul afară, nici să faci vreun împrumut, dar nici generos să nu fii.
Ai grijă de ce este al tău!!
Mergi în pădure și caută vâsc, păstrează-l cât vrea el să-și țină întregi bobițele. Iar când se va lăsa seara, pune grâu la încolțit.
De va fi frumos și sănătos la Anul Nou, vom avea un an bogat!
Noaptea Sfantului Andrii
Vasile Alecsandri
Zgomot trist in camp rasuna!
Vin strigoii, se aduna,
Parasind a lor secrii.
Voi, crestinelor popoare,
Faceti cruci mantuitoare,
Caci e noaptea-ngrozitoare,
Noaptea Sfantului Andrii!
Vantul sufla cu turbare!
A picat stejarul mare,
Cerul s-a intunecat!
Luna salta-ngalbenita,
Printre nouri ratacita,
Ca o luntre parasita
Pe un ocean turbat.
Bufnele posomorate,
In a lor cuiburi trezite,
Tipa cu glas amortit.
Lupii urla impreuna,
Cu ochi rosi tintiti la luna,
Campul geme, codrul suna,
Satan pe deal s-a ivit!
Iata-l! iata, Satan vine,
Razbatand prin verzi lumine,
Pe-un fulger scanteietor.
Umbre, stafii despletite,
Cucuveici, iele zburlite
Si Rusaliile pocite
Il urmeaza ca un nor!
Sus, pe turnul fara cruce,
Duhul-rau zbierand se duce,
Si tot turnul s-a clintit!
Miezul noptii-n aer trece
Si, lovind arama rece,
Ore negre douasprezece
Bate-n clopotul dogit.
Strigoimea se-ndeseste,
Hora mare invarteste
Langa turnul crestinesc.
Iar pe langa alba luna
Nouri vineti se aduna,
Se-mpletesc intr-o cununa
Si-mprejuru-i se-nvartesc.
Voi, cu suflete curate,
Cu credinti nestramutate,
Oameni buni, femei, copii!
Voi, crestinelor popoare,
Faceti cruci mantuitoare,
Caci e noaptea-ngrozitoare,
Noaptea Sfantului Andrii!
Acum iata, pe mormanturi,
Clatinati, batuti de vanturi,
Toti strigoii s-au lasat.
Asezati intr-un rond mare,
Adanciti in intristare,
Pe sicriu-si fiecare
Oasele-si a rezemat.
Unul zice: Eu in viata
Cu o mana indrazneata
Multe drepturi am rapit!
Rapit-am painea de hrana
Unei gingase orfana
Ce, pierduta si sarmana,
In mizerie-a pierit!
Altul zice: Eu in lume
Am avut putere, nume,
Caci am fost stapanitor!
Dar in oarba-mi lacomie,
Pentru-o seaca avutie,
Am impins in grea urgie
Pe sarmanul meu popor!
Altul zice: Eu in tara
Fost-am o cumplita fiara,
Plina de amar venin!
Impotriva tarii mele
Faptuit-am multe rele,
S-am legat-o-n lanturi grele
S-am vandut-o la strain!
Foc si ura-n vecinicie
Pe voi cada, pe voi fie!
Striga-atunci un glas ceresc.
Si pe loc cad in morminte
Pacatoasele-oseminte.
Iar pe zidurile sfinte
Trece-un foc dumnezeiesc!”
O dedicație, pentru toți sărbătoriții de astăzi!
O dedicație, pentru toți sărbătoriții de astăzi!
La mulți ani!
Asadar, puteti spune cu mana pe inima: "Nu da Vrabia din mana pe americanismul de pe gard!"
RăspundețiȘtergereSarut mana, Gina! Interesanta aceasta abordare a lui Alecsandri. Cu siguranta ca poetul citise "Infernul", cand a scris aceasta opera lirica.
RăspundețiȘtergereAsemanarea cu opera lui Dante este stravezie. Respectand proportiile, totusi!
Se spune că în noaptea aceasta fetele îşi visează ursiţii...
RăspundețiȘtergere@Mihai,
RăspundețiȘtergereCu mâna pe suflet spun că poveștile profesorului meu ”bat„ toate sărbătorile de import.
Victor,
RăspundețiȘtergereSigur că poate fi posibil, dacă am compara , fie, doar un fragment.
În „Infern(ul)„, Dante poartă cu sine toate patimile, orgoliile, pasiunile viilor-imaginile descrise sunt apocaliptice.
„ Suspine-aici și plâns și groaznic vai
urlau prin aerul lipsit de stele,
așa cã la-nceput eu lãcrimai.
Diverse limbi, cumplite vorbe grele,
voci groase-ori iuți de furia durerii,
scrâșniri de dinți, loviri de mâini cu ele
fãceau o larmã care-n fundul serii
se tot rotește-n acel aer stins
ca pulberea-n vârtejurile verii...„.
Se prea poate ca” bardul de la Mircești „ să fi ascultat chiar poemul simfonic al lui List-„Dante„, apărut în 1856, dat fiind faptul că poezia lui a apărut un an mai târziu.
Diana,
RăspundețiȘtergereDacă este să ne gândim tot la tradiții, sunt mai multe seri din an, când fetele și-ar putea visa viitorii soți. De Bobotează, trebuie să-și pună busuioc sub pernă. De „Sânziene„ vor ascunde sub căpătâi un fir de drăgaică..
Seară bună!
Mi-a făcut mare plăcere să citesc!
RăspundețiȘtergereVă mulțumesc!
Vera,
RăspundețiȘtergereEste plăcerea mea să știu că te bucuri de ceea ce găsești la mine,în fereastră!
Îmi este sincer teamă că vom ajunge, încetul cu încetul, cu paşi mici şi repezi, să uităm tradiţiile. Nici măcar nu este vina tinerei generaţii. Este vina celor care lasă tradiţiile în uitare, probabil că le preferă pline de praf, agonizând pe undeva, printr-un colţ de suflet dedat la altele. Dulcegării, imitaţii, copy-paste-uri care nici nu ni se potrivesc etc...
RăspundețiȘtergereCe să mai spui? Doar "cine uită, nu merită"...
O seară bună să ai, Gina!
Cris,
RăspundețiȘtergereÎmi păstrez optimismul moderat.Am încredere în acei profesori adevărați, în folcloriștii pasionați, în virtuozii muzicii noastre populasre că nu vor lăsa ca frumoasele noastre tradiții să se risipească.
Astăzi, am văzut multă lume urcând spre schit, mulți tineri. Este un semn că lumea crede, are acel strop de bunătate, rămas curat în suflet.
La mulți ani, pentru ziua de mâine!
Tarancuta din fereastra mea imi da sperante pentru pastrarea traditiilor.Familia e leaganul traditiei!
RăspundețiȘtergerePovestile au nemurirea lur daca sunt transmise.Tu ai acest dar,iar eu ascult.
Seara frumoasa!
Versuri puternice.Cantecul...rasunator.
La multi ani ,Andreilor!
Draga Gina:
RăspundețiȘtergereIti multumesc pentru acest post incitant - in mai multe registre intelectuale.
Poezia lui Alecsandri o citesc poate pentru prima data.De datinile de Sf. Andrei nu stiam, dar postul tau mi-a amintit de:
"M-am nascut iarna, la sfantul Andrei,
Cand vantu-n amurg suiera prin ograda,
Muntii ardeau in polei si lumini,
Lupii spulberau scantei din zapada."
Inceputul de Nicolae Labis
La Multi Ani! de 1 Decembrie!
Pe curand,
Irina
Ia uite, am uitat sa pun grau... Multumesc ca ne-ai amintit, Gina. Sper ca mai e valabil si daca pun acum, de dimineata !
RăspundețiȘtergere* Ai un ping la ARTE.
Dragă Irina,
RăspundețiȘtergereDupă cum știi, obiceiurile și tradițiile se păstrează diferit, în diversele părți ale tării. Am crescut sub ochiul atent al bunicii. Nu era an în care să nu fi pus grâu la încolțit.Știam din iarnă cum va fi recolta. Apoi, când da colțul ierbii, ne ducea în pădure , să căutăm ”rodul pământului„.
Superbă plantă!!
Cred că este planta cea mai frumoasă , care a fost lăsată pe la noi!
Alecsandri?
Eu îl recitesc, de fiecare dată, cu mare plăcere!
Mulțumesc frumos, pentru gândurile bune!
O zi frumoasă a noastră, a tuturor!
Angi,
RăspundețiȘtergereSunt convinsă că la tine, tradițiile se păstrează cu sfințenie, din generație, în generație!
Îmbrățișări!!
Zina,
RăspundețiȘtergereSe poate, până la prânz!!
La mulți ani!!