că urletul este un început de elegie pastorală, Valeriu Butulescu.
La Marycix am găsit un filmuleț extraordinar. Uită-te și-mi vei da dreptate.
http://www.gloria.tv/
http://www.gloria.tv/
După ce l-am revăzut , m-am gândit la țigăncușa de 13/14 ani, care, zi de zi , indiferent de temperatură, în fața celui mai solicitat magazin alimentar din cartier, întinde mâna agresiv, ținând la piept un ghemotoc..chiar nu știu dacă sub cârpele soioase se află un suflețel.
Te întreb, cum mă întreb și pe mine- omul învață lupta, viclenia, crima, atacul pe furiș, hăituirea de la animale?
Sau o fi invers?
Să nu fie între specia noastră și lumea nevorbitoarelor decât un pas?
p.s. ce spui?
Urletul poate fi ascuns și într-un poem:
RăspundețiȘtergereM-a uitat Dumnezeu gândindu-mă,
pâna când gândul
mi-a devenit trup.
M-au uitat frunzele
adumbrindu-mă,
până când nevăzutul
mi-a devenit văzut.
Stau ca și cum cineva
ar trebui să-si aducă aminte de mine
și-ntre timp, ros de aer și nins,
mi se stinge lumina-n oricine.
(Cântec, de Nichita Stănescu)
Noapte bună.
Andi,
RăspundețiȘtergereSau într-un Psalm VI
de Tudor Arghezi
Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere
Şi te pândesc în timp, ca pe vânat,
Să văd: eşti şoimul meu cel căutat?
Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.
Pentru credinţă sau pentru tagadă,
Te caut darz şi fără de folos.
Eşti visul meu, din toate, cel frumos
Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.
Ca-n oglindirea unui drum de apă,
Pari când a fi, pari când ca nu mai eşti;
Te-ntrezării în stele, printre peşti,
Ca taurul sălbatec când se adapă.
Singuri, acum în marea ta poveste,
Rămân cu tine să mă mai măsor,
Fără să vreau să ies biruitor.
Vreau să te pipăi şi să urlu: "Este!"
Seară frumoasă!
învăţăm cu toţii, aplicând diferit...
RăspundețiȘtergerenu mi-aş dori să fiu nicicând în apropierea unei vânători, oricare ar fi ea...e degradantă, şi indiferent de specie tot omor rămâne, cu sânge rece...acuma nu pun la socoteală muştele sau ţânţarii. :))
Nici macar un pas, Gina !
RăspundețiȘtergerePS. Ai un ping la Lecturi !
almanahe,
RăspundețiȘtergereBună dimineața!
Citeam deunăzi în cartea lui Dan Puric-Fii demn! cum a scăpat el de un moment absolut înfiorător- bunica îi ceruse să taie o găină.
Tânărul era îngrozit de ceea ce știa că nu va putea face niciodată.
Ei bine, l-a salvat o babă, care a trecut peste crimă fără prea multe regrete..
Să știi că am văzut multe femei ținând într-o mână cuțitul de bucătărie și în cealaltă, pasărea care nu știa ce o așteaptă..
Zina,
RăspundețiȘtergereMă întreb dacă insensibila, strania Artemis- Diana, sora lui Apollo, zeiță adorată de vânătorii împătimiți, o fi având vreo urmașă printre semenele nostre..
Ai idee?
p.s. mulțumesc pentru invitație!
@ Gina,
RăspundețiȘtergereBună dimineața !
Între specia umană și cea a necuvântătoarelor, este o mare , mare diferență !
Unui câine maidanez leșinat de foame dacă-i spui „ marș de-aici ” , după ce se uită în ochii tăi parcă cu milă, PLEACĂ în altă direcție dar, cea cu mâna-ntinsă și vorba agresivă, până nu-i dai ceva, nu pleacă, se ține de tine iar de-i spui ceva, te-njură și ponegrește în gura mare cu gura-i spurcată pline de ură.
Din păcate, în zilele noastre, animalul este mai civilizat decât omul .
O duminică fără cerșetori !
Alioșa.
Omul poate sa faca si poezii:), daca vrea... O zi cat mai placuta iti doresc!
RăspundețiȘtergereTocmai am scris:
RăspundețiȘtergere*
Un preot explică la ora de religie:
- Dumnezeu l-a creat pe Adam si cu o coastă din Adam a creat-o pe Eva..
- Părinte, îl întrerupe un elev, tata spune că ne tragem din maimute.
- Ascultă, zice preotul plictisit, cazul familiei tale nu mă interesează. Eu vorbesc în general.
Mulţumim de recomandare, Gina, pornesc pe link.
RăspundețiȘtergereGânduri bune la final de săptămână!
@Alioșa,
RăspundețiȘtergereAș vrea să te pot contrazice, nu am argumente.
În ultimii ani- zic foiarte bine- ani, n-am zărit picior de polițist prin cartier, unul dintre cele mai mari din oraș.
Recunosc- sunt o ființă miloasă, mă cuprinde un sentiment puternic atunci când văd lume nefericită, dar simt agresivitatea multora dintre cei ca întind mâna..nimeni nu-i ia la întrebări. Țigăncușa despre care vorbesc este clientă veche a tuturor celor care își fac cumpărăturile din magazinul despre care vorbesc. Dacă ghemotocul din brațele ei este un copil, ceea ce se întâmplă este chiar o tragedie.
Nimeni nu face nimic, lumea se teme. Vezi? ne învârtim într-un cerc ciudat.
Robert,
RăspundețiȘtergereStă în putința fiecăruia și de ce să nu recunoaștem- în capacitatea de a schimba lucrurile într-un mod special- să „urle”, metaforic!
O zi bună!
@Daurel,
RăspundețiȘtergereCredeam că doar tinerele profesoare de „religie- limba română ” sunt plictisite.
Știi ce le recomanda cineva? dacă sunt întrebate ce meserie au, să se oprească înaintea cratimei.
O zi bună!!
Cris,
RăspundețiȘtergereAștept impresiile!
Zi frumoasă și vouă!