pe drumurile publice trebuie să aibă un conducător.
N-am căutat niciodată să aflu dacă fraza de mai sus, dată , cu niște ani, în urmă, spre analiză în gramatica pentru clasa a VIII-a, la tema- Propoziția subiectivă, figurează în cărțile pentru conducătorii auto.
Pe regretatul profesor, Ion Popescu, autorul manualului de gramatică , l-am cunoscut când mi-a făcut inspecția pentru obținerea gradului didactic I.
Între timp, fraza dispăruse din carte, nu și dintre nedumeririle mele..//
La câte s-au scris /spus/ combătut/ din nou spus.. despre cum au primit permise de conducători auto sute de localnici și tot atâția de prin alte locuri , înclin să cred că nu este familie în țara noastră dragă, fără cel puțin, un șofer.
Spășită, recunosc, fac parte dintre cei pe care acest sport, microb sau cum i se va fi potrivind mai bine , nu i-a tentat niciodată.
N-am reușit să iau în mână un manual – în casă există toate edițiile- să încerc măcar să văd cum stă problema.//
N-am reușit să iau în mână un manual – în casă există toate edițiile- să încerc măcar să văd cum stă problema.//
Eram în clasa a X-a, liceu teoretic foarte bun, secția real.
Începeam săptămâna cu două ore de atelier.
În paranteză spun, niciodată nu mi-au tihnit sâmbetele și duminicile, petrecute acasă sau la internat- cămin, în limbajul cunoscut- când nu primeam învoire, nu doar din cauza obiectului de studiu, cât , mai ales, a profesorului.
În paranteză spun, niciodată nu mi-au tihnit sâmbetele și duminicile, petrecute acasă sau la internat- cămin, în limbajul cunoscut- când nu primeam învoire, nu doar din cauza obiectului de studiu, cât , mai ales, a profesorului.
Nici nu deschidea bine ochii ziua de luni, că noi, cei 36 - în poză lipsesc vreo 3- domnul doctor Mihai Călin, epigramistul clasei, zicea că suntem Ali-Baba și cei patruzeci de hoți..ce mai, mulți puțini, așa eram, ne prezentam la datorie.
Cum spuneam, abia intram pe poarta liceului, că, pentru mine începea chinul, nu mai știu cum era pentru alții.
Cum spuneam, abia intram pe poarta liceului, că, pentru mine începea chinul, nu mai știu cum era pentru alții.
El, profesorul, cu mâinile îndesate în buzunarele halatului spălăcit, cu ochii mereu la pândă, striga catalogul.
Aveam frisoane..
Aveam frisoane..
Într-o zi de primăvară, nu știu de unde a adus o rablă de tractor, l-o fi împrumutat de la liceul tehnic, cumva.
Probabil că ne dictase , în limbajul lui , total inaccesibil mie, cum pornește/cum se deplasează / cum se oprește tractorul.
Probabil că ne dictase , în limbajul lui , total inaccesibil mie, cum pornește/cum se deplasează / cum se oprește tractorul.
Când îți auzeai numele, te prezentai în fața dumnealui, te urcai pe scaun , cum puteai , urmând să faci o tură sau două, după cum îți era norocul. Trebuia să-l convingi că ai îndemânare, siguranță, pricepere. Apoi așteptai, cu sufletul la gură, nota.
Curtea liceului a fost și este mare- o revăd, de câte ori merg la fratele meu. Undeva, într-o parte, creșteau multe plute, nu mai sunt, în locul lor este un parc, cu bănci colorate.
Când mi-a venit rândul, eram la jumătatea catalogului, am simțit că mă iau amețelile. De voie, de nevoie, m-am cocoțat pe scaun, mi-am încleștat mâinile pe volan și am pornit.
Ce-o fi fost în mintea mea, ce forțe mă vor fi condus, că, din toată curtea, cât era de mare, am ales o plută.
Tractorul s-a proptit și proptit a rămas. Eram disperată.
Colegii se prăpădeau de râs, doar Nicoleta, prietena mea, miloasă cum a fost mereu, a făcut vreo câțiva pași mai în față.
Profesorului nu i-a păsat.
Mi-a dat un patru în carnețelul lui soios, mai aveam un opt , de la lecția cu mașina de plantat cartofi , așa că, oricum, am scăpat de corigență.
Ei, cu o asemenea experiență la activ, cum să îndrăznesc să sper că aș fi putut să ies, la volanul vreunui
autoturism, pe drumurile publice?
Sunt sigură că toți prietenii mei virtuali sunt șoferi de fiecare zi.
Ați obținut ușor permisul?
Daca ati sti cat ma bucur ca nu sunt singur pe lume! Nici cu gandul nu am gandit (dupa varsta de 5 ani) sa conduc vreo masina. Ciudat e ca pana la 5 ani visam si noaptea ca eram "sef de coloana". Asta cu sef de coloana aveam sa o aflu mult mai tarziu. Nu ma intereseaza sofatul! Prefer scaunul din dreapta.
RăspundețiȘtergereMă pot lăuda cu un profesor de Educație fizică foarte exigent, care nu permitea chiulul și nici nerespectatarea standardelor pe care ni le impunea. Una din probele obligatorii (de coșmar)era cea de alergare cronometrată, 2 ture de stadion. La celelalte probe de atletism sau gimnastică era acceptabil efortul, aici părea că trebuie să ne încadrăm în recordul mondial!!
RăspundețiȘtergereEram ca în ”Singurătatea alergătorului de cursă lungă” + Chariots of Fire, îl invocam în gând pe Haile Gebrselassie și mă târam cu limba scoasă spre timpii în care trebuia să mă încadrez înainte de a muri (eram convinsă că voi muri în următoarele secunde:)
Aș fi preferat tractoarele pe post de coșmar adolescentin. :)
Uau! Asta de experiență!
RăspundețiȘtergereReferitor la întrebare, am luat carnetul cu ușurință. Asta și pentru că în zilele ploioase de duminică,tatăl meu meșterea mereu câte ceva la mașină și pentru că nu a avut un băiat, m-a luat pe mine drept băiat, și așa am învățat multe despre mașini și mecanismul lor.
@Mihai,
RăspundețiȘtergerePăi să punem de un club- gemeni fără permis de conducere!
Andi,
RăspundețiȘtergereUite vezi tu cum este lumea asta croită?
Eu am fost atletă!! și volei am făcut în liceu!!și chiar după aceea.
Atelierul mi-a mâncat sufletul.
La tine a fost exact invers.
Dacă ar fi să ai posibilitatea să alegi!!
Nici acum „opționalele „ nu sunt cine știe ce- bietul copil nu prea are de ales, mai cu seamă că la cursul de teatru se face gramatică, iar la „Să apărăm mediul „, se reiau lecțiile de biologie.
O zi frumoasă îți doresc!
Vera, ce surpriză!! Nu-mi puteam închipui că meșterești..
RăspundețiȘtergereMă bucur că ești șoferiță pricepută!!
Seară bună!
Pe cât ne-a alergat atunci, pe atât mai fac sport doar în zilele în care mă strâng blugii :)) Iar avântul mă ține cel mult 10-15 km pe săptămână, în 2 tranșe.
RăspundețiȘtergereSă știți că ideea de a studia subtilitățile gramaticale la ora de artă dramatică nu mi se pare chiar o idee de lepădat. Iar pentru a reuși să (ne) protejăm mediul, trebuie să știm cum funcționează corpul nostru și ce nu îi face bine. Măcar de-ar avea profesorii bunăvoința să creeze punțile între aceste idei... :)
Zi frumoasă, seară minunată.
Andi,
RăspundețiȘtergereEu merg mult pe jos, zilnic!
În vacanțe , chiar foarte mult!
Cred și eu că ar fi perfect ca la activitățile opționale să se studieze subtilități, să se completeze ceea ce știe copilul care a preferat un curs opțional.
Din nefericire, opționalele devin chiar„opționale„ pentru mulți profesori, adică niște ore care ajută la completarea catedrei. Se lucrează „din mers„, fără programă, fără pregătire specială.
În opinia mea, ele ar trebui să fie mai importante sau la fel de importante ca orice alte obiecte de studiu.
Prin asemenea cursuri, ar trebui să se descopere talentele,deprinderile, să se încurajeze copiii care vor să facă altceva, decât se studiază la clasă..
Sarut mana, Gina! Daca tot ai adus vorba despre soferi, te invit pe la mine sa-ti vezi zodiacul. Nu pentru sofer, desigur, ci pentru pasagerul din dreapta.
RăspundețiȘtergereServus, Gina
RăspundețiȘtergereLa început, am spus că nu voi pune mîna pe volan, niciodată. Pe la 45 de ani, am pus prinsoare cu nişte colegi (care mă luau peste picior) că iau permisu' din prima. Aşa a şi fost: 25 la sală, felicitări la traseu. Secretul? Am parcurs zeci de mii de kilometri, ca ocupantul scaunului de lîngă şofer, aşa căăă, nu mi-a fost prea greu. :)
Tibi,
RăspundețiȘtergereLa tine se adeverește proverbul- nu aduce anul ce aduce clipa!
Felicitări!!
postarea asta ma trimite cu gandul la timp, ca trece asa repede si indata se duce si liceul meu...
RăspundețiȘtergere£avi H.,
RăspundețiȘtergereBucură-te cât poți de frumusețea anilor de liceu!
pfiu!parca nici nu vreau sa-mi amintesc ce greu mi-a fost sa obtin permisul...ma rog partea teoretica a fost cea mai grea pentru mine..dar iata ca l-am luat.imi amintesc si acum ca am plecat din spital pentru a ma prezenta la proba practica.Acolo,am asteptat pana mi-a venit randul,aveam emotii desi picase doua doamne innaintea mea dar m-am concentrat pe ce aveam de facut si l-am impresionat.Drept dovada am obtinut permisul de conducere si m-a dat exemplu celorlalti candidati (martorilor )din masina...va pup si va imbratisez
RăspundețiȘtergereDa, aici trebuie dat un răspuns simplu şi la obiect. Nu conduc. Şi nici nu am de gând, sincer să fiu. Îmi aleargă prea multe gânduri prin cap, aşa că mai mult ca sigur aş uita de semnele de circulaţie.
RăspundețiȘtergereM-am obişnuit fără carnet de conducere, fără maşină, fără grijile colaterale pe care le implică.
Asta este...
Gânduri bune, Gina!
Stai liniştită, nici eu nu am permis şi nici nu-mi trece prin cap să încerc să-l iau. Mi-e frică de maşină şi nu-mi trebuie. M-a aşezat soţul meu la volan şi doar a pornit motorul, iar mie mi s-a făcut rău. Nu-i de mine ! :D
RăspundețiȘtergereVictor,
RăspundețiȘtergereEste interesant zodiacul tău!!sunt câteva coincidențe- zodia gemeni- și la volan , și în dreapta, așa că, de multe ori , a trebuit să anunț că pe undeva este ascuns un radar.
Și-ar mai fi ceva- cealaltă mașină a noastră era Audi 80!
Abramburica,
RăspundețiȘtergerePentru că ai câștigat permisul din prima, în circumstanțe dificile, ți-ar trebui o mașinuță, așa-i?
Îți doresc s-o primești la timpul potrivit!
Sau , mai bine, să reușești să ți-o cumperi chiar tu , din banii proprii!
Mult noroc!
Cris,
RăspundețiȘtergereNu știu cum se face, dar bănuiam!
Muză pe scaunul din dreapta?
O zi frumoasă vă doresc!
Zina,
RăspundețiȘtergereSă aibă asta legătură cu meseria noastră de profesoare?
Ce fete frumoase(liceu) ! Oare, care o fii doamna Incert...?
RăspundețiȘtergereDespre permisul de cond.? Super B+C + Brevet masini grele(TAB) toate luate din prima. Conduc din "86 si nu am incasat nici macar o ..amenda!Doamne ajuta!
@Cezar,
RăspundețiȘtergereDe la stânga spre dreapta, a doua fată- cozi, un smoc de breton, sandale albe, șosete scurte. Următoarea este cea mai bună prietenă, prof. Univ. București.
Și în cealaltă poză, unde, probabil, fetele nu mai par toate așa de frumoase( foarte puține sunt din clasa mea), suntem tot alături.
Ia să văd, m-ați recunoscut??
Mi-ati luat-o inainte! O sa ziceti ca mint, dar pe cuvant ca am nimerit din prima cautare,fara sa fiu sigur!
RăspundețiȘtergereIn cea de-adoua poza ,v-am recunoscut sigur si garantat!
Asa trece timpul! Va doresc o seara plina de melancolie si aduceri aminte!
@Cezar,
RăspundețiȘtergereSinceritatea contează!
Nu am permis de conducere,deoarece mi-am impus sa fie ultima scoala ce o voi face.:)
RăspundețiȘtergereNu cred ca mi-ar place sa conduc ,iar baietii mei ma tachineaza ca degeaba stiu regulile de circulatie...din dreapta,daca nu stiu care-i frana sau acceleratia.:)
Imi place sa ajut din dreapta,dar mai mult imi place sa privesc orice altceva decat drumul.Cate lucruri frumoase piezi daca esti la volan!
Cand voi lua permisul,DACA:),o sa povestec ce si cum a fost,dar pana atunci...fac ce-mi place.
Angi,
RăspundețiȘtergereDacă ești curajoasă, dacă ai îndemânare, merită să-ți iei permis și chiar să conduci.
Eu sunt fricoasă, ..la tehnică, sunt corigentă.
Au fost situații, când am regretat că nu este altfel.
Seară frumoasă îți doresc!