i-am smuls

călăului masca.Fața lui  era plină de lacrimi.
Valeriu Butulescu, Stepa memoriei

Cine ești tu, cine sunt eu nu privește, cu adevărat, pe nimeni. Poți să mă contrazici, este treaba ta, dar   eu sunt convinsă că  tot ce se consideră a fi înțelegere a gândurilor și trăirilor celuilalt   este doar  un fel de traducere, fiecare dintre noi rămânând  izolat în propria-i existență. Nu ascund că asemenea  idei   s-au  conturat în legătură cu  evenimentul care  continuă să  acopere mult spațiu, deși cineastul Sergiu Nicolaescu este , deja, cenușă.

Avem relații cu multă lume .
Relații speciale,  cu mult mai puțină lume.
 Prietenie , cu și mai puține ființe. 
Prietenii adevărați  îi numărăm pe degetele unei mâini. 
 Ne cunoaște cu adevărat cineva?
 Noi- tu, eu- pe cine cunoaștem dincolo  de ceea ce lasă fiecare să-i fie cunoscut?
Încercând  să comunic cu cineva pe tema credinței, astăzi am citit câte ceva  din opera celei care a fost și este Maica Tereza.
Oricum
Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti...
Iartă-i, oricum.
Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse...
Fii bun, oricum.
Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi...
Caută succesul, oricum.
Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela...
Fii cinstit şi sincer, oricum.
Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma intr-o zi...
Construieşte, oricum.
Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi...
Fii fericit, oricum.
Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine...
Fă bine, oricum.
Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de-ajuns...
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.
La urma urmei, este între tine şi Dumnezeu...
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.//

adevăr sau mască?
 

antract

În urmă cu  vreo doi ani, 
ziceam așa,  ca pentru mine
Fierbinți zilele,
fără număr nopțile;
multe întrebările.
absente răspunsurile.
Lumea se scrie în romane. Oamenii comunică în pamflete,
ghicitori , spargeri și bani.
Tragediile sunt fabule.
cu strâmbe măști.
Fără morală.//
Ne salvează Poezia!
" Vino aşa cum eşti - nu zăbovi cu-mpodobirea !
Dacă pletele ţi-s răvăşite,
dacă pieptănătura părului nu-i în cărare dreaptă,
dacă panglicile pieptarului nu-s strâns legate,
nu le purta de grijă, vino aşa cum eşti -
nu zăbovi cu-mpodobirea !
Vino cu paşi repezi peste ierburi !
Dacă picioarele ţi se împleticesc în rouă,
dacă la glezne clinchetele zurgălăilor se sting,
dacă mărgăritarele ţi se deşiră de la gât, nu te mâhni !
Vino cu paşi repezi peste ierburi !
Vezi norii-nvăluind tot cerul...?
Cocorii zboară-n stol din celălalt mal al râului,
şi line adieri de vânt zoresc peste pustiuri.
Cu botu-ntins aleargă vitele în sat spre grajduri.
Vezi norii-nvăluind tot cerul...?
Zadarnic lampa-mpodobirii ţi-o aprinzi,
abia de licăre şi piere-n vânt.
Cine-ar putea să ştie dacă genele talen-au fost atinse de funinge...?
Ţi-s ochii mai întunecaţi decât norii de ploaie.
Zadarnic lampa-mpodobirii ţi-o aprinzi -se stinge pururi...
Vino aşa cum eşti - nu zăbovi cu-mpodobirea !
Dacă din flori cununa nu ţi-i împletită, cui îi pasă?
Dacă brăţara nu ţi-i încheiată, aşa o lasă !
Cerul se-ntunecă de nori.
Este târziu.
Vino aşa cum eşti -nu zăbovi cu-mpodobirea !... "Rabindranacth Tagore "Vino asa cum esti"//
 S-a schimbat  ceva? în bine, vreau să zic.