citești cu atenție ce scrie mai jos, afli că n-ar fi deloc greu să fii fericit.
Nici filozofia noastră populară nu este mult diferită de a lui Gandhi, mie așa mi se pare..
Rău faci, rău găsești, bine faci, bine găsești.
Așa că, doar cu un strop de înțelepciune, am putea deveni toți fericiți, ar dispărea toate necazurile, nu crezi?
Oglinda lui Gandhi
Viața m-a învățat că lumea este amabilă, dacă eu sunt amabil;
că
persoanele sunt triste dacă eu sunt trist;
că toți mă iubesc, dacă și eu
ii iubesc;
că toți sunt răi, dacă eu îi urăsc;
că există fețe zâmbitoare,
dacă eu le zâmbesc;
că există fețe amărâte, dacă eu sunt amărât;
că lumea
este fericită ,dacă eu sunt fericit;
că lumea se supără, dacă eu mă
supăr;
că există persoane recunoscătoare, dacă eu sunt recunoscător;
Viața este ca o oglindă: dacă zâmbesc, oglinda îmi întoarce
zâmbetul.
Atitudinea pe care o am în fața vieții este aceeași pe care
viața o va lua față de mine.
Cine vrea să fie iubit să iubească!
Unicul motiv să fii fericit este pentru ca tu hotărăști să fii fericit!//
parcă n-ar fi deloc greu să fii fericit..
sâmbătă, 13 iulie 2013
vineri, 12 iulie 2013
merită viața trăită
într-o lume care nu vede și nu aude adevărul? Albert Camus
Nu despre cea mai valoroasă conștiință scriitoricească a secolului trecut, cum a spus critica literară despre Albert Camus, îmi propun să vorbesc, nici despre lucrarea prin care, în premieră mondială, Cătălina Buzoianu, dintr-un mare respect pentru celebrul scriitor, aduna, la el acasă, în Lourmarin, într-o dramatizare de răsunet, nume sonore ale culturii românește și franceze .
Din ultima lui carte, rămasă neterminată, Primul om, în care i-au fost adunate multe
confesiuni, care conturează o lume imperfectă- cum ar
putea fi altfel? am ales un pasaj , pe cât de banal în aparență, pe atât de
interesant, cred eu.
Am cunoscut un om, zise el, care după ce a
trăit treizeci de ani cu nevasta lui..
...am cunoscut un englez căruia
nu-i plăceau prăjiturile de patiserie, iar nevastă-sa nu mânca nici
ea niciodată așa ceva.
Ei bine, după douăzeci de ani de viață comună,
își surprinse nevasta la patiserie și își dădu seama , observând-o, că ea
se ducea de mai multe ori pe săptămână să se îndoape cu ecleruri cu
cremă de cafea.
Pe la noi, umblă o vorbă mai limpede-într-o viață, mănânci un sac de sare cu cineva și tot nu-l cunoști..
incertitudini:
Cât din noi, din comunicarea noastră, chiar în cel mai mic grup ( căsnicia) regăsim în acest mic spectacol ?( real sau imaginar)
Cunoști o ființă într-o conviețuire de-o viață?
Cum ne poziționăm noi față de adevăr?//Cunoști o ființă într-o conviețuire de-o viață?
un dar de la Modart-filmul „Balanța”
joi, 11 iulie 2013
nu am avut răgaz
să mă întreb și să aflu ce am descoperit până la postarea cu numărul 2000, așa că îl voi cita pe Constantin Noica:
Cu puțină strategie, viața poate fi transfigurată.
Prietenilor mei, cu mult drag!
miercuri, 10 iulie 2013
pentru cine vrea să audă
- Sunteţi un mare actor, profesor, poet, mărturisirile de acum
arată publicului o altă faţă a omului Dorel Vişan. Toată această
experienţă personală de vindecare a pornit din dorinţa de a trăi.
Dincolo de faptul că v-aţi recâştigat sănătatea, ce altceva aţi mai
învăţat în aceşti ani?
- Am ajuns la concluzia că poţi muri din lumea asta, fără să ştii cine eşti, adică fără să ştii unde-i popa cu crucea. Or, se ştie că omul care trăieşte în confuzie nu poate fi un om sănătos, pentru că nu judecă bine. Primul câştig este că am ajuns să mă cunosc foarte bine şi că am înţeles că poţi să te ajuţi singur, dacă-ţi disciplinezi mintea. Am fost în lumea întreagă pentru a învăţa din înţelepciunea medicinii tradiţionale de pretutindeni. Am călătorit în Noua Zeelandă, Australia, China, Congo, India, Vietnam, Mexic, Uruguay, Paraguay, Argentina, Tibet, Thailanda, Peru, Cambodgia, Japonia, Canada, nici nu mai ştiu pe unde n-am fost şi peste tot pe unde am umblat, am văzut cât de mult preţuiesc oamenii simplitatea, naturalul, traiul în aer liber, aproape de pământ, în concordanţă cu ciclurile mari ale anotimpurilor. Eu mi-am modificat total viaţa. Trăiesc acum într-o casă ţărănească, lângă Cluj, lucrez zilnic în grădină, am plantat pomi, viţă-de-vie, am stupi, flori, straturi de castraveţi, ceapă şi morcovi, usturoi; fac zilnic exerciţii fizice, am ajuns la câte 100 de abdomene pe zi, fac automasaj, gimnastică, de la o oră şi jumătate, până la trei ore pe zi. Ninge, plouă, picură de rouă, numai asta am de făcut şi asta fac. Când a fost baiul mare, am respectat o dietă severă, acuma e mai relaxată, am adoptat o cale de mijloc. E drept însă, câteodată, tot într-o parte mă trage şi mai mănânc şi ce nu-i potrivit. Altfel, n-am încetat să învăţ să trăiesc cât mai simplu şi învăţ cât de multe pot despre corpul meu.
Cunosc, de exemplu, cele 5 forme de respiraţie, înţeleg cum se poate conduce energia în corp, unde sunt meridianele, unde locurile de blocare a energiei, cum se poate educa şi stăpâni voinţa, cum să scap de cele trei otrăvuri mari ale lumii: ura, pofta şi iluzia. Oi, Doamne, câtă zoală, câte exerciţii, cât studiu, până am ajuns să înţeleg, cât de cât, ce-i cu mine pe lumea asta! Până am înţeles că trupul singur are tot ce-i trebuie ca să se vindece şi să se refacă. Alopatia, medicina clasică, vindecă partea, dar omul trebuie să vindece întregul. Un corp uzat nu trebuie reparat pe ici, pe colo, ci "refăcut" în totalitate prin hrănirea cu energie naturală, aceea pe care o primeşte şi copilul la naştere. Această forţă de refacere a sănătăţii au intuit-o şi popoarele primitive care au folosit însă şi puterea poveştilor şi a miturilor, a artei, în general, pentru întoarcerea la lucrurile ancestrale şi, mai ales, la Lumina dintâi sub care Dumnezeu i-a dăruit omului din energia Lui vie şi vindecătoare.
Mai multe, afli aicihttp://www.formula-as.ro/2013/
Tu ce spui?
- Am ajuns la concluzia că poţi muri din lumea asta, fără să ştii cine eşti, adică fără să ştii unde-i popa cu crucea. Or, se ştie că omul care trăieşte în confuzie nu poate fi un om sănătos, pentru că nu judecă bine. Primul câştig este că am ajuns să mă cunosc foarte bine şi că am înţeles că poţi să te ajuţi singur, dacă-ţi disciplinezi mintea. Am fost în lumea întreagă pentru a învăţa din înţelepciunea medicinii tradiţionale de pretutindeni. Am călătorit în Noua Zeelandă, Australia, China, Congo, India, Vietnam, Mexic, Uruguay, Paraguay, Argentina, Tibet, Thailanda, Peru, Cambodgia, Japonia, Canada, nici nu mai ştiu pe unde n-am fost şi peste tot pe unde am umblat, am văzut cât de mult preţuiesc oamenii simplitatea, naturalul, traiul în aer liber, aproape de pământ, în concordanţă cu ciclurile mari ale anotimpurilor. Eu mi-am modificat total viaţa. Trăiesc acum într-o casă ţărănească, lângă Cluj, lucrez zilnic în grădină, am plantat pomi, viţă-de-vie, am stupi, flori, straturi de castraveţi, ceapă şi morcovi, usturoi; fac zilnic exerciţii fizice, am ajuns la câte 100 de abdomene pe zi, fac automasaj, gimnastică, de la o oră şi jumătate, până la trei ore pe zi. Ninge, plouă, picură de rouă, numai asta am de făcut şi asta fac. Când a fost baiul mare, am respectat o dietă severă, acuma e mai relaxată, am adoptat o cale de mijloc. E drept însă, câteodată, tot într-o parte mă trage şi mai mănânc şi ce nu-i potrivit. Altfel, n-am încetat să învăţ să trăiesc cât mai simplu şi învăţ cât de multe pot despre corpul meu.
Cunosc, de exemplu, cele 5 forme de respiraţie, înţeleg cum se poate conduce energia în corp, unde sunt meridianele, unde locurile de blocare a energiei, cum se poate educa şi stăpâni voinţa, cum să scap de cele trei otrăvuri mari ale lumii: ura, pofta şi iluzia. Oi, Doamne, câtă zoală, câte exerciţii, cât studiu, până am ajuns să înţeleg, cât de cât, ce-i cu mine pe lumea asta! Până am înţeles că trupul singur are tot ce-i trebuie ca să se vindece şi să se refacă. Alopatia, medicina clasică, vindecă partea, dar omul trebuie să vindece întregul. Un corp uzat nu trebuie reparat pe ici, pe colo, ci "refăcut" în totalitate prin hrănirea cu energie naturală, aceea pe care o primeşte şi copilul la naştere. Această forţă de refacere a sănătăţii au intuit-o şi popoarele primitive care au folosit însă şi puterea poveştilor şi a miturilor, a artei, în general, pentru întoarcerea la lucrurile ancestrale şi, mai ales, la Lumina dintâi sub care Dumnezeu i-a dăruit omului din energia Lui vie şi vindecătoare.
Mai multe, afli aicihttp://www.formula-as.ro/2013/
Tu ce spui?
marți, 9 iulie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)