luni, 16 august 2010

peisaj

E august, la jumătate.
arșiță.din zori până-n noapte.
Dorințe ucise,
în gânduri și vise.

Văi fără dealuri,
ape nebune spintecă maluri.
Drumuri mănunchi,
speranțe căzute-n genunchi.

Copii rătăciți,
de mame grăbite.
Bătrâni răvășiți
la porți năruite.
Ferestre trântite.
și voci infundate.
E august. la jumătate.
p.s. asta am ”văzut” citind presa. Apoi, după ce am tras o fugă in oraș, cât să nu mă frigă arșița,  lumea nu  mi  s-a părut  atât de tristă. Mai degrabă, fiecare cu ce-l doare..

20 de comentarii:

  1. este atâta sensibilitate în TOT ce scrii că mi(-e) teamă aproape să citesc...
    ... şi nu pot altfel :(

    RăspundețiȘtergere
  2. E un peisaj destul de cenusiu, in ciuda verdelui din aer...Totusi, hai sa ne agatam de o franghie de roua salvatoare.ea exista undeva, trebuie doar sa crezi in ea.

    RăspundețiȘtergere
  3. CELLA,
    mă cred o persoană normală.Doar că am multe incertitudini. Am spus-o răspicat.
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. superba poezie. bravo, Gina. ai mare talent.

    cam asta vad si eu. ma doare. dar ce pot schimba?

    RăspundețiȘtergere
  5. Shanti,

    Măcar ne strigăm nemulțumirea. Este un câștig.

    RăspundețiȘtergere
  6. August are intensitatea sfarsitului de vara, a sperantelor pierdute si a neincrederii intr-o toamna suficient de puternica incat sa ne faca sa mergem inainte, pe acelasi drum.
    Superba traire, superba poezie...

    RăspundețiȘtergere
  7. "Fiecare cuce-l doare..."
    Cand s-a facut o alfabetizare a adultilor, au fost stimulati prin daruri, astfel: cel ce scria corect "caiet", "radiera", "creion",..., primea acele lucruri.
    Nea Ion scria mereu "vaca"...

    RăspundețiȘtergere
  8. @Danangib,
    Bine ai venit!
    Ador toamnele! Pentru culori, tonuri, șoapte. Chiar și ploile lor despletite,dar limpezi imi creează certitudinea că viața capătă alt curs.
    August mă sperie- căldura este sufocantă, pare internimabilă, lucrurile par fixate intr-o stare de amorțire..
    Mulțumesc frumos pentru gânduri!

    RăspundețiȘtergere
  9. @Daurel,
    Știa el, nea Ion, de ce se alfabetizează.
    p.s.umorul ardelenesc este tonifiant.Chiar intr-un august amorțit.

    RăspundețiȘtergere
  10. Pacat ca abordezi poezia atat de rar!

    RăspundețiȘtergere
  11. Astazi n-am iesit, ma sufoc afara.Se pare ca vine racoarea cat de curand, la noi adie vantul si se simte.
    Desi nu sunt prea binedispusa, canicula asta are si parti bune. :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Gabi,
    Vremea nu prea ține seamă de ce vrem noi.

    RăspundețiȘtergere
  13. Maria,

    Interesant indemn.

    Eu sunt optimistă cu moderație.

    RăspundețiȘtergere
  14. gina mea... esti atat de sensibila la tot ceea ce este in jurul tau... dar te rog, uita-te spre tine... si cred ca gasesti acolo putere si optimism sa dai si altora...

    RăspundețiȘtergere
  15. Ela, frumoasă floare de portocal,

    Nu te speria- am grijă de suflețelul meu! Dar nu pot trece fără să observ ce ce petrece in jur..

    RăspundețiȘtergere
  16. Din păcate,de mult timp,am constatat că, in general, fiecare este cu ce-l doare...Din cauza asta, poate, ne aflăm unde ne aflăm...
    Superbă poezia!
    P.S. Urmăresc postările cu viu interes. Cu multă stimă!
    Ania.

    RăspundețiȘtergere
  17. Domnișoară jurist, Ania!

    Până mai ieri, eu acordam note. In catalog.
    A venit vremea să mă evaluezi tu, fosta mea dragă elevă!!
    Îți mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  18. "Ferestre trântite.
    și voci infundate.
    E august. la jumătate"

    Da, fiecare cu ce-l doare. Bună eticheta.

    RăspundețiȘtergere
  19. Cris,
    ”un om intre atâția oameni”, ca o parafrazare a titlului uni roman..

    RăspundețiȘtergere