sâmbătă, 19 septembrie 2009
asa si altfel
Vreau sa ma bucur de partea plina a paharului. Zis si facut!Cu o cafea buna.Si un mic dejun prelungit cat se poate- uite ce frumos isi leagana mesteacanul cerceii de frunzulite argintii! Imi trimit gandul la seara aceea superba din piata Massena. La dupa-amiaza din micutul Caorle, cu stradute pe care se inghesuie casute ca de turta dulce, ce ferestre dand direct in strada.Cu femei grase, tricotand , linistite, pe bancutele din mijlocul drumului, alaturi de barbatii lor, rosii in obraji, band bere neagra, din halbe mari , aprinzandu-se in discutii despre cat de mari pescari sunt.La superbul apus de soare , vazut de pe vaporetto, la Venetia.
M-am trezit cu gandul sa citesc poezie. In mare parte , am si reusit- Puskin. Magda Isanos. Chiar am ales un poem , care mi-a placut.
Chestia este ca hodoronc-tronc! Mi-am amintit ce mi-a scris cineva, de ziua mea. Eu am zis atunci”imi tai o felie mare de bucurii, iar voua, adica cei care treceti pe aici, cate una de tort. El zice ca, sigur, crede, dar ca, dincolo de de asta, lucrurile stau cu totul altfel. Si…nu greseste.
Ca uite, citesc eu poezii, dar am uitat aparatul de radio deschis si, gata, s-a rupt firul, iar imi vin in minte grozaviile saptamanii , care, parca, nu se mai termina .Ca prea a fost aiurea.Poti sa spui ca nu te uiti la tv , ca nu citesti presa. Bun! Asa sa fie! Ce te faci, ca lumea cu care , vrand /nevrand , ai de-a face , stie tot? Si se comporta ca atare. Auzi-persoane cunoscute- artisti, parlamentari, ziaristi- sau anonime, pana ieri, vin, spun/plang/rad/ scuipa/arunca unii intr-altii cu noroi si pietre.Fara pic de jena. Ca intr-o mare si deschisa mahala. Nu mai conteaza ca sunt frati/mame/tati. Ei raspund intrebarilor puse de niste indivizi ajunsi, Dumnezeu mai stie cum, formatori de opinie.
Ploua cu masini si case, pe care le primesc unii, in ale caror locuinte suna telefonul, pana ii scoala din somn, ca sa li se ofere, in schimbul unui sms , cadoul de milioane.Parinti , intorsi , in graba, din tarile pe unde isi cauta un ban , vin si plang, cerand ajutor sa-si gaseasca fetele fugite/rapite/disparute., in vreme ce, la un pas , canta lautarii si lumea joaca pandelasul.O beizadea este ( rerere)descoperita ca are o banda de hoti de carduri, raspandita in toata lumea, in timp ce, de la tatal sau, se asteapta impartirea dreptatii. Unei pensionare, care a indraznit sa intrebe cat o sa mai sufere din cauza banilor putini, i s-a raspuns” v-am dat”..un maruntis, acolo, cat sa-si cumpere un antinevralgic.
Nasterea, botezul, nunta,plapuma,baia, divortul, moartea nu mai sunt personale. De atata transparenta, ele au devenit un circ. Continuu. „ ce-ati simtit cand vi s-a spus..?,” ce parere aveti, trebuia sa moara?, „ unde erati , cand ati aflat vestea?”.
Nu mai exista intimitate.
Momentul meu poetic a sfarsit , spargandu-se in bucatele.Si uite asa, am ajuns, tot la partea goala a paharului..
p.s. las poezia promisa!!!
Magda Isanos
Barbatul
Umplând încaperea si inima toata, barbatul veni de-afara, din zloata;glasul lui mare facu sa se sperie focul.Suduia lepadându-si cojocul.Parc-ar fi un stejar stufos, gândii în taina, dar era frumos.Se supara si-ndata râdea.Acum-am sa-l fac sa nu mai poata pleca.“Tu esti subtire si agera ca o nuia, îmi spunea uneori, esti plina de ghimpi si de flori;teme-te de mâna mea, c-ai sa mori…”Puterea izvora potolit, din bratele si pieptul lui dezgolit…Doamne, fa-ma ca Dalila, vicleana, când o da geana prin geana, sa-i aflu taina si sa-l robescvisului meu pamântesc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
frumoasa zi !
RăspundețiȘtergereeu vreau o feliuta /bucatica de bucruie , nu de tort...
un sf de sapt fruuumoooos! :)
Anamaria, adesea, atat de putin ne poate face sa traim fericirea- un vers, o frunza ce zboara, fara directie, un nor pribeag, o raza. O fata de copil, un telefon. Sau , de ce nu? un comentariu sincer!
RăspundețiȘtergereIti doresc sa primesti, astazi, cate putin din fiecare.
Si multa, multa sanatate!!!
Am remarcat poezia. Foarte reuşită. Ea singură ne face să vedem partea plină a paharului.
RăspundețiȘtergereAsa-i, ca este faina, Ioan? Am tot recitit-o. Aproape ca am memorat-o!
RăspundețiȘtergereDa,ar c putea fi un antidot!
Genul meu de post! poveste reala impletita cu fantezii poetice! :) Multam
RăspundețiȘtergereNoapte buna
Sunt incantata, sa aflu ca ti-a placut ideea mea, Andi!
RăspundețiȘtergereGina
RăspundețiȘtergereeu vreau prea multe, dar imi trebuie si tort, daca nu e de ciocolata si bucurie. si daca se poate si o bucatica de toamna si miros de copaci.
poezia m-a incantat si pe mine :)
in rest, lasa cafeaua si poezia sa tese realitati. dupa, mergem sa le infruntam
si uite ce armata adunam!
da,Angela, de toate!
RăspundețiȘtergereCu aroma de cafea, de poezie si de toamna plina!
Buna dimineata,Gina!
RăspundețiȘtergereLa fel s-a inttamplat si cu mine dupa ce am citit articolul tau.Credeam ca nimic nu va "murdari" descrierea ta...
Ai dreptate,nu mai exista intimitate nici macar cand moare cineva.
Nu cred ca se intampla la fel pe la altii.
Gina,iti las ceva frumos,creatia mea.
http://www.youtube.com/watch?v=QZzwxkI2cJ0
Duminica de toamna minunata!
Tu esti subtire si agera ca o nuia, îmi spunea uneori, esti plina de ghimpi si de flori;
RăspundețiȘtergeream revenit sa mai citesc partea asta :)
Buna, Gabi!
RăspundețiȘtergereda, suntem , din nefericire, atat de indiscreti- adevarat, nu toata lumea, dar...
Multumesc mult , mult pentru dar! Fain de tot!
O zi frumoasa!
Angela, ma bucur nespus ca-ti place. si eu am toooot recitit poemul. Aproape ca l-am memorat..ce imagine fragila si totusi plina de cochetarie a femeii. Vazuta de o femeie-poet.
RăspundețiȘtergereO zi frumoasa iti dorecs!