miercuri, 3 februarie 2010

asa-mi vine..

sa acuz. Pe cine? Chiar..pe cine? Nu mai stiu. Sa zicem ca as sti. Si? Daca acuz, se schimba ceva? Poate..scap de treaba asta. Pentru o vreme. Imi pasa. Inca. Nu pot face nimic. Nimic in stare sa schimbe cu adevarat ce cred eu ca daca s-ar schimba , ar fi un pic mai bine pentru toti. Aiurea..Chiar ne pasa tuturor, adica fiecaruia , pe rand, de tot ce se intampla? Si daca ne pasa, ce facem? Vorbim..Doamne, cat vorbim- in casa, in somn, la telefon, pe hol, in scara blocului, in fata blocului, la dentist, la finante, in taxi, in pauze, pe mess, la semafor ..Daca nu vorbim cu voce tare, vorbim in gand. Poti sa injuri pe cine vrei, ca nu te poate da in judecata, ca nu te aude, nu are martori, poti sa dai cu tot ce ai la indemana in cine simti ca vrei . Sau nu-ti convine. Poti sa faci declaratii, pe care in realitate nu le-ai spune niciodata, poti sa-ti faci un castel. Sau sa te retragi intr-o pestera. Na, am si obosit de atata treaba. Mi-a trecut si supararea. Imi fac o cafea buna ..buna de tot. Si ma uit pe fereastra. Ce sa vad? cam multe intrebari..

12 comentarii:

  1. E liber la vorbe...E liber la fapte...E liber, si ne oboseste atata libertate....

    RăspundețiȘtergere
  2. O cafea la ibric si un concert maine la filarmonica sa mai uitam un pic de probleme :).

    RăspundețiȘtergere
  3. Aroma de cafea a ajuns până la mine. O savurez şi citesc întrebările care dau năvală.

    Răspund şi rămân pe gânduri.
    Mă întreb de unde atâtea întrebări???

    Nu mai am nici aromă, nici răspunsuri...tac...

    Tăcerea are ultimul cuvânt...

    RăspundețiȘtergere
  4. De întrebări nu reuşim să scăpăm niciodată. Mergem braţ la braţ cu semnul de întrebare, uneori găsim şi răspunsuri, alteori doar presupunem că le-am găsit...

    RăspundețiȘtergere
  5. Vorbim, facem ,dregem, dar mereu ramane ceva neterminat.Cat despre oboseala..chiar si daca stai, obosesti asteptand sa -ti vina vreo idee.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ca bine zici, Anielle.Daca este joi, daca se mai face si seara, la naiba cu tristetea!

    RăspundețiȘtergere
  7. Geanina, nu ai voie cafea. Nici chiar aroma.

    Si prea multa liniste strica. Nu totdeauna.
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  8. Cam asa- intrebam, ni se raspunde, alteori vrem alte raspunsuri. Si tot asa.

    RăspundețiȘtergere
  9. vezi, Gina? asta e o mare problema: vorbim! ea naste la randul ei o mare intrebare: de ce doar vorbim? trist... trist... stii, am ajuns la un fel de satietate si cu vorba asta inutila. cand vad ca nimic nu se schimba din ceea ce ar trebui schimbat, ma scald intr-o lehamite a omului sleit de atata lupta inutila...

    RăspundețiȘtergere
  10. Shanti, stii ceva? Eu nu sunt chiar asa. Nu prea m-am multumit cu vorbe. Dar, mi s-a intamplat , de atatea ori, sa fiu tradata, ca nu mai cred in oameni. Nu zic , neaparat, ca toti oamenii sunt tradatori. Spun doar- cei mai multi.

    RăspundețiȘtergere
  11. Draga Gina,la fel fac si eu.Imi place sa gasesc vinovati,chiar daca stiu ca vinovata sunt eu.
    Insa ma abtin sa spun cu voce tare in acest caz. :)
    O zi minunata!

    RăspundețiȘtergere
  12. Gabi, de cand ma stiu, imi recunosc greselile. Si-mi cer scuze.
    Cand imi este greu, aplic tehnica de care vorbeam. Si ma linistesc. Ca nu am incotro.
    Asta e!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.