Ieri, pentru a doua oara intr-o saptamana, am parcurs acelasi drum. Din oras catre casuta de la tara. Cautam . Fara sa stiu sigur ce. Acel ceva care sa ma incredinteze ca, indiferent de vreme, a venit primavara. Nu doar ca anotimp. Ca schimbare a starii de suflet. Pentru ca primavara nu inseamna doar verde. Inseamna mult alb.
Cu nu prea multi ani in urma, inainte de Sarbatori, satul intra in fierbere. In mare curatenie.
Toate erau albe- casa, peretii, pomii, gardul. Cat de sarac de-ar fi fost omul, tot isi innoia ograda, pomii din livada si din dreptul portii. Comunitatea chema, curatindu-se, sarbatoarea. Iar omul primea , in suflet, binecuvantarea.
Am traversat patru sate.
Aceleasi gropi in drum.
Caini vagabonzi.
Of, viata mea! strigata din toti decibelii.
Case colorate strident, cu ferestre deasupra gardurilor de ciment. Altele mici, obosite. Garduri subrede, sprijinite stramb.
Razleti, pomii asteapta baia de Paste.
Sa fie prea devreme? Sau tristetea sa fi ajuns atat de apasatoare, ca lumea a uitat sa se primeneasca?
"Aceleasi gropi in drum. Caini vagabonzi. Of, viata mea! strigata din toti decibelii. Case colorate strident, cu ferestre deasupra gardurilor de ciment"...
RăspundețiȘtergereUn tablou trist. Din păcate este cât se poate de real...
A mai evoluat si satul romanesc. Ca a facut-o in bine sau in rau ... asta e doar o chestiune de interpretare.
RăspundețiȘtergereOricum, raman la parerea mea ca, anul asta, Pastele vine mult prea repede dupa iarna grea pe care am avut-o. Oamenii inca n-au apucat sa-si revina !
Cris, sa fie si tristetea o stare de spirit?
RăspundețiȘtergereGeocer, sa dea Domnu' sa ai dreptate!
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru inspiratele cuvinte la desenul "Sfirsit de iarna".
RăspundețiȘtergereMinunat!
Eu iti multumesc, pentru ca mi-ai oferit prilejul de a ' citi' un alt fel de poezie!
RăspundețiȘtergerede cand si satu face politica
RăspundețiȘtergereGropile din asfalt imi produc nu numai tristete,ci chiar greata si asta in adevaratul sens al cuvantului.Niciodata nu mi-a fost rau in masina,dar acum de cate ori pornesc la drum ma trec fiori de groaza.Nu stiu cat va rabda ...drumul...aceasta rusine!
RăspundețiȘtergereSatele romanesti,au ce-i drept o infatisare mai ...vioaie,datorita culorilor de pe case, dar cred si eu ca doar iarna asta mult prea lunga si Pastele prea repede pus, i-a zapacit putini pe sateni.
Eu abia astept sa vad ca e soare ca hop! in gradina,in stada, in curte....
Nu cumva, gospodariile cu gardul sprijinit stramb au proprietari pe cei ce locuiesc in oras?
RăspundețiȘtergereTrex,
RăspundețiȘtergerepolitica facea si Moromete. Si multi ca el 'intorceau' lumea pe toate fetzele.
Acum, lumea satului pare intoarsa de tot. Pe partea intunecata.
Angi, sa speram ca in asta saptamana, lumea isi va aminti ca vine Pastele!
RăspundețiȘtergereCat despre gropi, cred ca se vor adanci. Nu doar cele din asfalt.
Imi pare rau ca te dezamagesc, dar tot mai sigur ramane mersul pe jos.
O zi cu multa caldura!
@ Daurel, in parte.
RăspundețiȘtergereSau proprietarii sunt batrani neputinciosi, nu doar fizic.
Va multumesc si aveti dreptate : exista o masura in toate.
RăspundețiȘtergereMa bucur sa aflu ca sunteti din Pitesti, ca si mine.
Sophie Lachet, gand la gand cu bucurie!
RăspundețiȘtergeregriul ma deprima. exact sambata trecuta eram pe un mare bulevard incadrat de blocuri comuniste imense, gri ce pareau ca-mi apasa pieptul, ca se pravalesc peste mine, peste masina... m-am saturat de atata gri. vreau sa vad si alte culori la fatade, asa cum am vazut in Germania: verzi, galbene, orange, coniac etc. de ce ramanem incremeniti in arhitectura comunista, in obiceiurile comuniste, in culorile comuniste! mediul inconjurator afecteaza psihicul! degeaba nu s-a nascut feng-shui-ul la chinezi care exact asta aplica: armonia omului cu ambientul, locul, casa, biroul etc...
RăspundețiȘtergereShanti, in privinta culorilor- am incercat combinatia gri /rosu/ Este foarte eleganta. Argint si purpura.
RăspundețiȘtergereIn rest, subscriu total la ce spui.
Daca am o suferinta rezultata di ura este ca blocurile cu griul lor si forma cutiei de chibrituri ne- au multilat sufletele.
N-am sa ma pot adapta niciodata , desi locuiesc de 39 de ani la bloc. Oricat am incercat sa fac din locuinta mea un colt personal, dimineata , inainte de prima raza de soare si de cerceii bradului din fata ferestrei, vad griul blocului vecin.
O zi cu multa culoare iti doresc!