Se moare de griji. De sperante ucise in fasa. Vreau dimineti cu plete insorite! In albastru si roz de zambile cu ochi somnorosi clipind printre garduri. Mirosind a verde reavan. In ciripit de randunele trebaluind pe intrecute.Vreau rosu-n obraji! Limpezimi in miscare. Vreau primavara cu sufletu-n palma !p.s//copilul din imagine n-o sa stie niciodata ca i- am ' furat'o clipa de inocenta. Se intampla la Sapanta. In urma cu doua primaveri.
cat adevar, Gina! Se moare de griji!
RăspundețiȘtergereNu se mai zambeste - de parca ar fi ceva interzis!
Nu ne mai bucuram .... doar plangem si strangem din dinti!
S-o chema viata, tot balciul asta?!
Dimineţi cu plete însorite - tare frumos spus, Gina!
RăspundețiȘtergereSe moare de griji, sau de absenta lor...se moare de prea mult timp iber pe care nu-l poti investi spre a-ti asigura ziua de maine sau se moare de prea multa munca, precum tanara femeie de la acea firma multinationala...
RăspundețiȘtergereOrry,
RăspundețiȘtergerevezi tu, lumea suntem noi.
Cris, multumesc.
RăspundețiȘtergereMaria, sigur, moarte isi face meseria.
RăspundețiȘtergereMa ingrozeaste ideea de exploatare. Nu ma gandesc la mine, pentru ca ma atinge indirect. Ma gandesc la generatiile viitoare.
"In albastru si roz de zambile cu ochi somnorosi clipind printre garduri"....acolo as vrea sa fiu si eu...
RăspundețiȘtergerese moare de griji, se îmbătrânește atunci când cineva îți omoară speranțele, dar atâta timp, cât mai există în noi, si in afara noastra inocenta,
RăspundețiȘtergeresuntem tari Gina :)
Asa e, se moare de griji, de boala, de singuratate, de neputinta, de deznadezde si din excese. Se moare, asa este, dar se nasc si vieti noi, cu inocenta, frumusetea si gingasia lor. O saptamana plina de realizari!
RăspundețiȘtergereIrina, cand primavara isi va incarca bratele cu zambile , am sa -i fur un cosulet. Pentru tine!
RăspundețiȘtergereDimineti insorite iti doresc!
Angela, am primit mesajul tau increzator!
RăspundețiȘtergereSper sa -ti incarcat sufletul cu primavara lui Gaudi!
Seri printre flori iti doresc!
Nea Costache,
RăspundețiȘtergereAveti dreptate!Lumea isi are cursul ei.
Sa traim inocenta copilului din noi!
Un dragalas cocotar printre tufe de liliac poate aduce ,,dimineti cu plete insorite".
RăspundețiȘtergereda' asteptata se lasa d-soara primavara... multi o vrem!
RăspundețiȘtergereSunt copiii .Singurii care ne mai alunga pentru moment norii din ochi,apoi iar ne napadesc...grijile.
RăspundețiȘtergereNu i-ai furat-o, i-ai oferit-o pentru veșnicie păstrând-o.
RăspundețiȘtergereDraga Gina,e atata suferinta si nenorocire in Romania! :(
RăspundețiȘtergereVrem cu totii sa traim,nu doar sa supravietuim!
E tare frumoasa poza pe care ai facut-o!merita un premiu.
Ce chip frumos are Inocenta aleasa de tine!
RăspundețiȘtergereGina, contrastele ne fac sa pretuim mai mult stralucirea luminii.
Fotografia aceasta superba mi-a reinviat celebrul indemn al mamei lui Creanga:
"Iesi, copile cu parul balan, afara si rade la soare, doar s-a
indrepta vremea..."
O saptamana cu zambete curate!
Anielle, ce simpatic nume i-ai gasit- cocotar!
RăspundețiȘtergereCred ca i-ar placea!
Ela, nu prea -mi sa cred ca vrei primavara, de indata ce tu ti-ai descoperit o pasiune pentru schi.
RăspundețiȘtergereAngi, luam viata asa cum este. Cu toate ale ei!
RăspundețiȘtergereAndi, minunat o spui!
RăspundețiȘtergereGabi, asa este.
RăspundețiȘtergereCat despre premiu, iti multumesc!
Pescarus, la asta m-am ganit- la partile paharului!
RăspundețiȘtergereDa, copiii pot chema soarele!Prin frumusetea gesturilor lor.
Citind ma gândeam. Toata ziua a nins viscolit, cu fulgi mari. Am picat acum seara acasa, pamântul e acoperit cu pojghita subtire de gheata peste care e un strat de zapada. Pare interminabila iarna. In fiecare zi ninge :).
RăspundețiȘtergereSta soarele si râde de noi... se distreaza.
Seara faina Gina :)
Manon, la mine s-ar zice ca a venit , in sfarsit. Doar ca , tocmai acum am guturai. Cat a fost iarna de aspra, am scapat..
RăspundețiȘtergereO seara calda iti doresc!
Motto-ul meu la blog: "Nu-ti fie teama sa inaintezi, teme-te doar de incremenire." (Intelepciunea chineza)
RăspundețiȘtergereSunt incremenita! Doare. Ma opresc. Sa nu adancesc rana.
Da, Shanti, asa este- durere. incremenita. Rani prea adanci.
RăspundețiȘtergereNu i-ai furat nimic. El a rămas cu inocenţa zâmbetului său. Doar că noi, ne-am împărtăşit din puritatea acelui zâmbet!
RăspundețiȘtergereZam Fir Pop, Intr-un fel, va dau dreptate voua,care ganditi asa, spunand ca nu i-am furat nimic. Altfel, este un mod de a-mi( va) oferi bucuria , asa cum arata pe fata unui copil.
RăspundețiȘtergere