Oricare le-ar fi destinatia, plecarile au ceva special.
Cu graba, neliniste, cautare, liste mereu ratacite, lucrusoare asezate cat sa incapa, la ce renunt, ce-ar mai trebui, vai, cat de multe sunt, la munte vremea se schimba usor.. ganduri de ieri , vise de astazi.
De multa vreme , la inceput de vacanta, primesc flori.
Mesaje tacute. In grai de parfum si nuante.
S-au tot adunat, pastrandu-si culoarea, intr-un buchet urias, manunchiuri cu nume de clase si de chipuri dragi. Vremea nu le stinge frumusetea. Sunt, cumva, mai grave.
Ador florile de camp. Povesti risipite la margini de drum. Printre spice si spini. Vorbesc sub licar de stele, mangaiate de lungi fire, toarse din caier de luna. Pentru ele, ciocarlia, inca, isi spune povestea. Stropita cu lacrimi de roua.
Nu pot lua cu mine buchetul proaspat de ieri. Ar ocupa prea mult spatiu.
Il las in fereastra. Cu tot dragul.
Frumos buchet, frumoase gânduri... O zi cât mai bună! Şi răcăroasă!
RăspundețiȘtergereÎn timp ce citesc aceste rânduri, am la dreapta mea în vază un buchet de flori. Este al fiicei mele. Prin ea, trăiesc emoţiile pe care numai voi, dascălii le puteţi trăi, şi puţini sunt cei ce le înţeleg...
RăspundețiȘtergereLacrimi de rouă stropesc şi trandafirul cu miros de adevăr, pe care tocmai l-a primit de la un copil rrom, de care-mi povestea cu emoţie: "l-am învăţat să citească...acum e atât de bucuros..."
Felicitări pentru dăruirea cu care îţi faci meseria!
raman flori, pe care le ador, stiindu-le acolo pe camp - macii.
RăspundețiȘtergeresunt altele, pe care imi place sa le aduc acasa - albastrelele
si sentimentul de a pleca undeva - mereu in mine
foarte frumoase florile tale, Gina :)
Plecarile in vacante sunt minunate si in general plecarile urmate de intoarceri :))
RăspundețiȘtergereIti doresc vacanta placuta, bucurie si rasete cat cuprinde.
Iti doresc,Gina,o vacanta mare cat mai placuta,calatorii interesante si odihna,odihna cat sa incapa.
RăspundețiȘtergereFlorile primite la inceputul verii,din maini emotionate de copil,au intotdeauna ceva aparte,iar Tudor Gheorghe imi place mult.
Gina,
RăspundețiȘtergereTe-ai intors si ai pus imediat ceva frumos si induiosetor ..Ai insirat cuvintele ca niste perlute pretioase .. Sunt grozave versurile tale, insotite de trandafiri inrourati si muzica divina! Esti o nostalgica iremediabila ,dar nu-i rau ..
Încă mai strălucesc în casă trandafirii, crinii şi crizantemele...să-mi aducă aminte de încă o serie ce s-a lăsat şlefuită. Mâine-poimâine, florile se vor ofili şi atunci vor rămâne doar clipele minunate petrecute împreună!
RăspundețiȘtergereana
Buna dimineata, Gina. Cum se numesc floricelele galbene?
RăspundețiȘtergereAm primit si eu flori...Parca te simti mai bine in momentul in care vezi ca mai sunt gesturi de recunostinta. Sa vedem cat vor mai dura si acestea!
RăspundețiȘtergereFlori, gradinite, ghivece cu flori, straturi cu flori...Cires, cais, alun, iasomie, liliac, vita de vie...Acasa, in copilarie, nu se obisnuia cu ghivece, iernarea florilor...Cateodata imi cade greu; avem in grija trei case la curte cu gradinite si ghivece...PS. si mai mult de trei caini...; insa numai o pisica de pripas...O nepoata si prietenul ei, licentiati, copii de profesori din Sighisoara, nu stiau cuvantul PRIPAS...Scuze, m-a luat valul revoltei; Doamne iarta-ma!
RăspundețiȘtergereVa astept la mine pe blog, cu un premiu si cateva intrebari... daca aveti timp si va face place, va astept cu mare drag.
RăspundețiȘtergereFrumoasa meserie, chiar si numai pentru florile care isi leaga destinul de "cu nume de clase si de chipuri dragi."
RăspundețiȘtergereNu pot decât să-ţi trimit un zâmbet :) ca şi răspuns la postarea ta.
RăspundețiȘtergereVacanță binemeritată, calmă, frumoasă, odihnitoare! Neasemuit buchet, îi simt...parfumul!
RăspundețiȘtergerefrumoase flori, frumoasa muzica!
RăspundețiȘtergereM-am hotarat sa va cer personal scuze, fiindca m-am intors in spatiul virtual, nefiind in stare sa ma las,... asa cum ai mai trage un fum dintr-o tigara noua, ca sa te lasi, dar eu nu fumez!
gina... asa draga imi esti! sper sa-ti fie bine acolo unde esti....
RăspundețiȘtergereMinunata definitia a florilor de camp..."Povesti risipite la margini de drum" - povesti care ingana un parcurs de vara si libertate.
RăspundețiȘtergereImi plac foarte mult florile de camp.Toate florile imi plac, mai ales cele de gradina, de pe camp, de pe marginea drumului.
RăspundețiȘtergereDupa cele de sera, nu ma prea omor, dar ma bucur sa primesc o floare din florarie de ziua mea (ianuarie).Si cele din ghiveci imi plac foarte mult, chiar mai mult, mai ales daca le am si le ingrijesc. :)
Cris, multumesc!
RăspundețiȘtergereLucia, gandesti atat de frumos! Ma bucur ca o sustii pe fiica ta! Va fi o profesoara iubitoare!
Angela, ai compus o adevarata poema despre maci si albastrele!
RăspundețiȘtergereShanti, acum, cand scriu , pot sa-ti spun ca a fost o vacanta speciala!
Anielle, la noi se numesc galbenele.
Florentin,
vezi, si barbatii primesc, odata cu florile,un mesaj special.
Angi, ma bucur ca suntem gand la gand cu bucurie!
RăspundețiȘtergereSteluta, daca tu o spui, mi-e deja, bine!Multumesc!
Ana,
Este multa nostalgie in vorbele tale..asa este, gustam din frumusetea darurilor elevilor nostri...
@Daurel,
RăspundețiȘtergereSimt o tristete invaluita in dor..flori de casa iernand in gradina.//
Pisica de pripas.. sa ne gandim si la Rebreanu.
Denisia, trag o fuga . Sa ma scuzi ca vin asa tarziu.
RăspundețiȘtergereKid,
spuneam cuiva, deunazi, ca , de-ar fi sa-mi mai aleg inca odata meseria, tot profesoara m-as face.
Iulia, e ca si cum l-as fi luat cu mine!
Ionel Muscalu, cred ca asta este o boala grea!( nu chiar fara vindecare..)
Ela, acum pot sa-ti spun ca a fost fain!
RăspundețiȘtergereIrina, totdeauna , gandurile tale imi dau energie pozitiva!
Gabi, ma bucur sa te aud ca iubesti florile, fie cand ti se ofera,fie ca ele se afla, crescand, chiar sub ochii tai!
RăspundețiȘtergere@ Mirela Pete,
RăspundețiȘtergereMultumesc mult pentru vorbele frumoase. Imi cer scuze, ca , din graba, nu am raspuns la timp comentariului dumneavoastra.
Cred ca e coplesitor cand vezi cum trec generatiile de elevi, cum ii vezi ca iti aduc buchete de flori, putin sfiosi, la sfarsit de an.Meseria de profesor este demna de respect, e o meserie deosebita, daca profesorul stie sa puna si suflet in ceea ce face (iar eu cred ca dumneavoastra asta faceti)!
RăspundețiȘtergereE chiar placut sa vezi copiii cum cresc sub ochii tai, iar eu stiu din experienta, caci mama mea e invatatoare; ea e modelul meu si ma incurajeaza in ceea ce vreau sa devin:profesoara.
Frumoase cuvinte! Si florile, la fel de frumoase!
Madeleine,
RăspundețiȘtergereE minunat sa ai mama ca model. Si ea sa fie invatatoare!
Da,bine si frumos spui, meseria noastra este una dintre cele mai frumoase. Nu voi accepta niciodata ideea ca profesorul este un oarecine.
Depinde cine este omul care are aceasta meserie, cat de mult se implica, cat de mult se respecta si cat ii respecta pe ceilalti- mici sau mari.
Sunt meserii si meserii. Sunt oameni si oameni.