joi, 22 noiembrie 2012

în căutarea sensului pierdut

Multe religii, dacă nu chiar toate, plasează adevăratele recompense , dar și sancțiunile meritate de noi, efemeri trecători prin viață, undeva, în alte spații, despre care eu una nu știu mai nimic, oricât mi-aș bate mintea. 
Aici, pe pământ, de cum ne ivim, căutăm. 
Căutăm poate  imposibilul. 
Ne populăm sufletul și mintea , pe rând, cu întrebări, frânturi de înțelesuri, spaime și revolte, bucurii și înălțări, căderi, răbufniri, competiții, speranțe. 
Speranța moare ultima, asta o tot repetăm, încercând s-o înțelegem. Toți suntem egali în în a ne înșela și în a suferi. Avem parte mereu de surprize, poate că tocmai ele, aceste emoții spontane, pozitive sau negative, or fi principiul care ne face egali în fața vieții. Nesimțitorului nu i se întâmplă, probabil, nimic.
Nimic.//

 33 de filme! în mai bine de treizeci de ani, primul, în 1978 Blestemul pământului.Blestemul iubirii. Capodoperă! 
Ultimul în 2009 Pac! Ești mort!
 Ce amenințător sună! 
În ultimele luni, presa scrisă și televiziunile s-au întrecut în a emite (cele mai) fantasmagorice teorii despre boala lui, acest dușman mai puternic decât orice altceva.
 I-au cotrobăit prin viață, i-au descusut toate încheieturile, n-au iertat nimic.
 De ce? La ce bun?
 L-am văzut în Dineu cu proști (aici).
 De acum, la  oricare dineu , locul lui va fi  gol.
 S-a stins.
 S-a stins zâmbetul, s-a stins actorul. 
S-a stins o viață tumultuoasă, în căutarea Vieții. 
Șerban Ionescu.

9 comentarii:

  1. Dumnezeu să-l ierte.
    Lacrimi, păreri de rău, amintiri... toate vor umple posturile de televizune, după care se va aşterne uitarea omului Şerban Ionescu, dar vor rămâne vii personajele pe care le-a interpretat în timp. Nu găsesc cuvinte în astfel de situaţii... este trist, nesfârşit de trist când un om pleacă dintre noi pentru eternitate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Înainte de a pleca la concert, am tras cu ochiul pe vreo două posturi tv. Eterna poveste- lume multă, un artist/doi, moderatoarea pregătită să „scoată „ ceva picanterii despre, deja, răposatul și soția lui.
      Mi-au mers la suflet cuvintele unor doamne- medic și, respectiv,jurist. Au spus exact ceea ce tot aștept de nu știu câtă vreme.
      Adică i-au pus la locul lor pe toți cei dornici să transforme drama unei familii, drama unui actor, în subiect aducător de mare audiență.
      Cum? în modul cel mai elegant- vorbind foarte frumos!Evitând „capcanele jurnalistice dâmbovițene„.

      Fie-i țărâna ușoară!

      Ștergere
  2. Buna seara, doamna Gina!
    Dumnezeu sa-l odihnesca in pace!
    L-am admirat in toate rolurile pe care le-a jucat! Era un actor excepltinal!
    Asa cum spune si doamna Aurora si pe mine ma intristeaza astfel de situatii, firesti pana la urma. Cu totii suntem muritori, dar parca unii pleaca prea repede dintre noi!
    O seara minunata va doresc doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate părea ciudat, dar iată ce spunea chiar actorul Șerban Ionescu-
      „Moartea este un accident pe care-l așteptăm de la prima zi în care ne naștem”.

      Ștergere
  3. Viata lui a fost un film.Acum s-a terminat.Poate prea repede.
    Cate stele isi vor mai stinge stralucirea?
    De fiecare data ramanem mai saraci,fara stralucirea lor.
    D-zeu sa-l odihneasca!

    RăspundețiȘtergere
  4. Dumnezeu sa-l ierte! Marii actori se retrag unul cate unul. Speranta noastra, vorbim mereu de speranta, este ca, din urma, vin altii. Altii, cu talentul lor. Din pacate, peste tot, viata merge inainte, dar pierdem mereu cate un strop de unicitate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sigur,
      Este legea firii.Mă gândeam doar că atâta vreme cât sunt în viață, mulți dintre actori trec într-un con de umbră.Sau dacă ajung și ei, oameni fiind, într-un impas , viețile le sunt „cutreierate „ cu buldozerul.
      Când se stng, din nou lumea aleargă să afle: cum a fost X ca soț, ce iubiri clandestine a avut etc..
      Brusc, totul se înnegrește, curg lacrimi și flori, pe la colțuri se spun toate câte nu se pot striga și cam asta e..
      Se așterne iarăși tăcerea.
      Cum rămâne cu VALOAREA??

      Ștergere
  5. Un gând timid, ca răspuns pentru Hari
    Pământul a tresărit feciorelnic.
    în dans de mireasă, cu glezne de rouă.
    El i-a sărutat sufletul de maci în palme de spice.
    Și pământul i-a inundat ființa.și a rămas acolo.
    În dragoste de femeie.
    Și de atunci a tot crescut.
    Ca o mereu neostenită poveste.
    Într-o seară, în cunună de frunze, de brazde , de vânt, s-a urcat la cer.
    Cu tot„ pământul nemărginit al sufletului lui Ion”.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.