În înălțimi, cerul are ceva dintr-o vară neîncheiată, peste
cate care , mereu nemulțumită, toamna și-a așternut zgribulirea.
Zilele, perfect egale și rectilinii, și-au îmbibat obrajii cu un fel de stânjeneală, cerșesc alb. Și ploaie, să le spele picoteala.
Înghesuite buluc, între exclamații și întrebări, mereu fără răspuns, nopțile nu reușesc deloc să separe lucrurile.
Zilele, perfect egale și rectilinii, și-au îmbibat obrajii cu un fel de stânjeneală, cerșesc alb. Și ploaie, să le spele picoteala.
Înghesuite buluc, între exclamații și întrebări, mereu fără răspuns, nopțile nu reușesc deloc să separe lucrurile.
Toate se învălmășesc,
se confundă, o fi doar părerea mea?
Dacă deschizi ușa, fereastra, radioul, televizorul descoperi aceleași obstacole- rățăioală, bășcălie, afișe, vorbe goale..
Dacă deschizi ușa, fereastra, radioul, televizorul descoperi aceleași obstacole- rățăioală, bășcălie, afișe, vorbe goale..
Visul este doar al tău, cum
să-l poți topi, cum să-l ademenești într-un buzunar secret?
Peste doar o zi, o să vedem, ca în fiecare an, defilări, coroane, fanfare.
Ce mult mi-aș dori să nu fie o simplă escală de câteva zile libere, când, lăsând baltă postul Crăciunului, mai tot românul va simți gustul fasolei cu ciolan și al vinului fiert cu scorțișoară.
Îmi trec prin minte vorbele cuiva, un jurnalist român , stabilit peste Ocean, nu-i rețin numele Pentru a te înălța , trebuie întâi să îngenunchezi..//
Să mă(te) întreb dacă nu cumva articulațiile sunt mult prea obosite?
Peste doar o zi, o să vedem, ca în fiecare an, defilări, coroane, fanfare.
Ce mult mi-aș dori să nu fie o simplă escală de câteva zile libere, când, lăsând baltă postul Crăciunului, mai tot românul va simți gustul fasolei cu ciolan și al vinului fiert cu scorțișoară.
Îmi trec prin minte vorbele cuiva, un jurnalist român , stabilit peste Ocean, nu-i rețin numele Pentru a te înălța , trebuie întâi să îngenunchezi..//
Să mă(te) întreb dacă nu cumva articulațiile sunt mult prea obosite?
Sfarsitul de noiembrie l-am dedicat Intaiului Decembrie.Alaturi de colegii de la scolile din comuna si copiii mici si mari am sarbatorir cum se poate mai frumos ziua tuturor romanilor.Am cantat,am jucat,am spus poezii,am participat la concurs,am fluturat stegulete,am purtat cu mandrie costume populare si am si gustat din prajiturelele facute de parinti.
RăspundețiȘtergerePuse una peste alta,copiii,parintii si noi dascalii am prins un moment frumos intr-un coltisor din suflet.
Ai ales modul cel mai curat de a face educație patriotică, în vremuri atât de încrâncenate!
ȘtergereCe frumos!
Ador să văd copilași îmbrăcați în costume populare. Respectul față de tradiții este ceva care nu se poate transmite prin cuvinte.
Patriotismul, spiritul civic, sentimentul de apartenență la comunitate acum se formează,la vârsta cea mai fragedă.Prin trăire!
Voi demonstrați că se poate să-l înveți pe copil adevăratele valorile morale.
Începând chiar cu ziua de 1 Decembrie!
Felicitări!
"Visul este doar al tău, cum să-l poți topi, cum să-l ademenești într-un buzunar secret?"
ȘtergereCred ca o metoda sigura ar fi sa il imparti cu cei care, se bucura de el (ca mine), prin posturi de blog.
Numai bine Gina de 1 Decembrie!
Pentru că, uneori, pentru a visa, trebuie să ai un vis!
ȘtergereLa mulți ani, Irina!