cu privire la înălțimea bradului de Crăciun: pentru copii el va părea întotdeauna mai mare decât Himalaya. Larry Wilde
Brăduleț, brăduț drăguț,
Ninge peste tine,
Haide, hai în casa mea,
Unde-i cald și bine.
Pom de Anul Nou te fac
O, ce bucurie,
Cu beteală-am să te-mbrac
Și steluțe- o mie...
Însoțită de un brad falnic cu beteală prinsă în plete, poezioara încheia abecedarul.
Carte cu miros de cerneală, joc neobosit în semne rotunde, albastre și roșii, cuvinte dragi, de-o vârstă cu uimirea, în vârful peniței, propoziții cuminți, cocori și copaci, fluturi și case , raze de soare.
Transmitea căldură!
Nici vorbă de teamă.//
Talițu, bunicul patern, a adus o creangă mare de brad. Ceva rar , aveam să-mi dau seama câțiva ani mai târziu, pentru că în satul meu de câmpie copacul mereu verde nu-și găsise încă locul.
Mama a gătit creanga cu mere, bomboane și rățuște pufoase, cumpărate de cu toamnă din Târgul Titului.
Balans nestingherit în fir de elastic!
Sub pom, un coș cu gutui parfumate!
În fiecare an, fără vreo excepție, împodobesc bradul!
Rescriu în gând povești, culeg imagini dragi, pași șovăielnici, râsete în foșnet de cutii aruncate de-a valma, mânuțe îndrăznețe..
Netul mi-a spus că brazii se pot cumpăra din parcările supermarketurilor.
Puțină lume, nici brazi prea mulți, cam golași. Nu se simte parfumul cetinei.. înghesuiți în camioane, plecați tocmai din pădurile Olandei, de oboseală, și-au risipit aroma în drum către destinație .
Fără chef , un vânzător cu degete înghețate înfofolește copacul în plastic cenușiu.
Mâine o să fac din el un rege!
Păstrezi amintiri cu pomul de Crăciun?
Cea mai frumoasă amintire legată de bradul de Crăciun e cea în care am ridicat-o-n brațe pe soră-mea să culeagă o bomboană mai arătoasă și-am tras bradul peste noi, făcând prăpăd printre globurile care, pe vremea aia, erau exclusiv de sticlă.
RăspundețiȘtergereAltă dată mi-au luat foc cozile de la lumânările aprinse-n brad :))
Prea]nsorită brașoveancă,
ȘtergereCu mâna pe suflet și fără supărare, nici că m-aș fi putut gândi la ceva mai puțin original din parte-ți!
Să fii iubită, potențială soacră MARE!!
Sarbatori fericite si La Multi Ani! :))
RăspundețiȘtergereSă avem un An Nou doar cu „viruși pozitivi!„
ȘtergereDa, încep să fiu recunoscută după portretul robot :))))
RăspundețiȘtergereSă te-audă Cel de Sus! Sper să nu fac vreo ispravă și când voi fi soacră și să-mi dau foc la valiză =)) =))
Grijă mare, ochii închiși, limba cusută!
Ștergerep.s. există statut de soacră fără portofoliu!
Da, pastrez o amintire trista. Un brad frmuos impodobit pe care un vecin ce se imbatase l-a aprins in loc de "stelute de pom". Scuzele nu au avut nici o valoare in sufletul meu de copil. Aveam 5 ani si Craciunul acela a rupt ceva din mine.
RăspundețiȘtergereVă înțeleg tristețea- eu amân mereu despodobirea pomului , mă încearcă un sentiment ciudat să văd brăduții săraci, înghesuiți în containere, printre gunoaie, după ce , vreme de câteva zile, au fost regi în casele oamenilor..
ȘtergereRăspunzând la întrbarea pusă :
RăspundețiȘtergereCopii fiind,în dimineaţa de crăciun când ne-am trezit, eu şi fraţii mei, eram patru, privirile au zburat către brădăţul, care nu era prea mare aşezat pe o măsuţă, »împodobit »cu câteva bomboane, cu câteva nu ştiu ce. Iar sub brăduţ câteva prăjiturele pe post de cadouri. Dar « nici odată n-a lipsit ». Poate şi pentru că brăduţii nu erau prea departe de casa noastră.
Mai târziu elev fiind, pe la 14 ani, cu un brăduleţ (mai mare ca un brăduţ) în braţe, în ajun mă grăbeam să ajung , dar mai pe străzi lăturale, să nu dau în nas cu vreun miliţian,şi să mă-ntrebe de unde-l am, mă grăbeam la o colegă, Maria, o chema, să-i duc brăduleţul în semn de,de... ce mai, îmi plăcea de ea. Era primul an de liceu mixt, după reforma învăţământului după model sovietic din 1948. Înainte era liceu teoretic de băieţi şi liceu teoretic de fete.
Pe prea frumoasa Maria, o remarcasem, la exerciţiile de gimnastică, dar idila n-a fost prea lungă, ea plecănd de la liceul nostru. Într-un fel s-a repetat prima idilă cu Ica din clasa întâia primară, fata plutonierului de jandarmi.Dar asta poate altădată.
p.s. Sava Negrean Brudaşcu îmi place, melodia şi versurile-s frumoase, cu puţin amestec de crăciun cu naşterea Domnului.
Ce-mi plac poveștile dumneavoastră!
Ștergereatât de curate, au ceva din jocul fulgilor!parcă vă zăresc, înotând printre nămeți, cu brăduțul, pe care , sunt sigură, că Maria l-a primit uimită! Ca o paranteză- citesc, printre picături, o carte cu iubiri de-o vară și de mai multe veri-Mario Vargas Llosa„ Rătăcirile fetei nesăbuite„.
Îmi plac romanele acestui bolivian lucid și ironic.
Mi-a venit în minte o scenă al cărei protagonist a fost un coleg de clasă, cel mai tare la chimie, pe care l-am văzut, după bacalaureat ultima oară în întâmplarea următoare- eram studentă în anul I,în vizită la mătușa mea, care locuiește în Drumul Taberei.
Săptămâna Patimilor.
Era pe înserate, troleul 90 , cred, mă ducea la gară. Priveam pe fereastră. Undeva, pe lângă Panduri,cocoțat pe gardul destul de înalt al unei curți, l-am zărit pe Nelu Voicu, rupând în fugă crengi mari de liliac. Vă imaginați că nu erau pentru vreo profesoară. Sau, cine știe..
N-a venit la nicio revedere, tot sper să am prilejul să-i povestesc ceea ce , poate, o fi uitat..
p.s. mă bucur că vă place doamna Sava Negrean , deslușesc în vocea ei ceva dramatic, dar și acel strop special de autenticitate!
Am scris ceva, ca răspuns la povestea profesorului dumneavoastră.
Sarbatori Frumoase, Gina! Gînduri line, zile si nopti blînde îţi doresc! Şi mulţumesc!
RăspundețiȘtergereToate cele bune!
Să ne fie toate zilele bune, Flavius!
ȘtergereCred că e cel mai frumos moment al anului, acesta al împodobirii bradului, cu toată familia în jur, cu miros de cozonac în casă.
RăspundețiȘtergereCrăciun cu liniște și cu belșug îți doresc!
Sunt două nopți pe an când vibrez cu tot sufletul- Noaptea de Ajun și Vinerea Patimilor!
ȘtergereNu știu de unde vin stările, ce anume ne dă înălțare, dar este ceva absolut magic!
Sărbători fericite!
Doamnă profesoară, vă doresc sărbători fericite, şi cu adevărat :
RăspundețiȘtergere« In plin sa-ti mearga vrerile tale,
Precum tu, draga, ne iesi cu plin!
Calea sa-ti fie numai cu flori,
Si casa casa, si masa masa,
Si clasa plină de pruncusori! «
La mulţi ani ! aleasă doamnă profesoară
p.s.Mulţumesc pentru răspunsuri.Amintirile cheamă alte amintiri.Am revenit şi eu acolo cu un mic adaos.
V-ațí adresat școlăriței din sufletul meu, emoționând-o în cel mai frumos mod cu putință!
ȘtergereMi-ar plăcea un foc blând și povești fără număr!
La mulți ani de bucurii!
Craciun fericit, luminos, linistit, bucuros, cu cei dragi aproape, Ginuta! Iti trimit toate gandurile mele bune, zambet si drag! Te pupez!
RăspundețiȘtergerewow,
ȘtergereLieLie, ce dor mi-a fost de tine!
Mulțúmesc frumos pentru gândul bun, fată dragă!
Să fii iubită!
Pe langa celelalte amintiri pe care le-am povestit acum ceva timp , imi aduc aminte ca in fiecare pom de Craciun erau bomboane atat de gustoase. Era un concurs anual intre mine si fratele meu care mananca mai multe bomboane. Imediat dupa ce venea Mosul in pom mai erau doar foitele de staniol care nu dadeau de gol jaful.
RăspundețiȘtergereDar mi-l aduc aminte si pe tatal meu, albit prea devreme si prea serios. Era maaaare si cu greu isi gasea locul intre copii...Probabil ca acum el este Mosul in alte parti...Asta mi-am adus eu aminte, acum.
Ce duioasă poveste!
ȘtergereNici n-ai crede că un militar poate fi atât de blând..m-ai emoționat, zău că serile astea au ceva magic în albastru lor răcoros!
Poate că toți tații noștri or fi poposind printre povești!