„viața și robia nu pot sta-mpreună„

„Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume,

 Unde un sihastru a fugit de lume,

 Cu vărsarea serii un străin sosi.
— Ștefan al Moldovei vine a-ți vorbi!'
— Ștefan al Moldovei, Daniel ii spune, 

Să aștepte-afară!

Sunt în rugăciune.'
— 'Bunule părinte! Sunt rănit și-nvins; 

însăși a mea mumă astăzi m-a respins!

 Viu să-ți cer povață dacă nu-i mai bine 

Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine ? 

 Daniel Sihastru domnului a zis:
— 'Mă înșală-auzul ori eu am un vis ? 

Capul ce se pleacă paloșul nu-i taie,

 Dar cu umilință lanțu-l încovoaie!
Ce e oare traiul, dacă e robit?
Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit?
Viața și robia nu pot sta-mpreună,
Nu e tot/deodată pace și furtuna.

Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi
Pentru neatârnare, oameni și pământuri;
Dar nu ai p-acela ca să-i umilești!
Poți ca să îi sfărâmi; dar nu să-i robești!
Dacă mâna-ți slaba sceptrul ți-o apasă,
Altuia mai harnic locul tău îl lasă!
Căci mai bine este supus lăudat,
Decât cu rușine domn și atârnat!'
Dup-aceste vorbe, Ștefan strânge-oștire
Și-nvingând păgânii nalță-o monastire.„  Dimitrie  Bolintineanu

lumina poate fi și ea o cortină,

ca și tenebrele.George Eliot, scriitoare victoriană, cu pseudonim bărbătesc
 
Cineva are un blog. Toți avem câte un blog, vei spune. Da..scriem, povestim, lăcrimăm, ne bucurăm,  ne mai și certăm, că așa este omul- cârcotaș.
Blogul despre care vorbesc este altfel. 
 CER ȘI PĂMÂNT ROMÂNESC.

Autorul  lui s-a gândit să recompună lumea.
 N-o fi chiar potrivit cuvântul, poate că nici gândul omului nu se va fi potrivind cu gândul meu. și ce dacă? eu spun ce cred.
De cele mai multe ori, îmi încep ziua răsfoind  această  carte a omenirii, adunată  ciclic   într-o fereastră, luminată  virtual-   victorii, pierderi,  poeți și  armate,  căderi, înălțări,  zidiri și documente, pictori celebri,  tratate de pace și de război, regizori și comandanți, răscoale, libertate, sindicate,  teatru,  arme, știință, magnați,  arma nucleară,  recorduri,  capitulări, tiparnițe, cărți,  alianțe,  genii, decrete,  descoperiri care au  ridicat omenirea, bucurii , tristeți,  mai bine, mai rău..
Lumea toată    adusă la timpul prezent.
Astăzi am  revăzut cu ochii minții fervoarea serbării de la Putna, entuziasmul tinerilor pe atunci- Eminescu, Xenopol, Slavici.  //
Și amintirea unei cărți celebre -Forsyte Saga, John Galsworthy, după care s-a turnat  unul dintre nu mai puțin celebrele filme ale lumii. Tare mult mi-aș  dori să-l revăd!
Știi ce m-a speriat?  uite, citește..

14 august 2003: Se sting  luminile în NE Americii. Și în Canada.Căderi  masive curent au provocat haos în estul Statelor Unite şi Canada, lovind oraşe mari, cum ar fi New York şi Ottawa. Aceasta este considerata  a fi  fi fost cea mai mare pană de curent din istoria Statelor Unite, ea  afectând  mai mult de 50 de milioane de oameni. Semafoarele s-au blocat, căile  ferate subterane au fost evacuate şi sute de mii de oameni au fost blocaţi în lifturi, în birouri şi apartamente. Zborurile avioanelor  în şase aeroporturi din zonele afectate au fost oprite pentru mai multe ore. Mii de navetişti nu au putut să ajungă acasă şi au petrecut noaptea dormind pe străzi. Toronto s-a cufundat în întuneric.// 

Omul se crede, parcă,  mai presus de sine. 

Știi ce spunea aseară cineva, undeva, într-o emisiune , în care toți țipau, nimeni  nu mai asculta de nimeni, în vreme  ce  li se împărțeau   laude sportivilor- mulți /puțini/  sârguincioși/puternici  sau cum or fi ..ei, bine, cineva a așteptat o clipă de tăcere și le-a spus celorlalți- cred că politicienii ăștia mari , care se încaieră  și nu se mai opresc, ar trebui să meargă toți , să  stea în genunchi în fața altarului  și  să li se citească Evanghelia.

 am uitat  să prețuim lumina?