Cineva are un blog. Toți avem câte un blog, vei spune. Da..scriem, povestim, lăcrimăm, ne bucurăm, ne mai și certăm, că așa este omul- cârcotaș.
Blogul despre care vorbesc este altfel.
CER ȘI PĂMÂNT ROMÂNESC.
Autorul lui s-a gândit să recompună lumea.
N-o fi chiar potrivit cuvântul, poate că nici gândul omului nu se va fi potrivind cu gândul meu. și ce dacă? eu spun ce cred.
De cele mai multe ori, îmi încep ziua răsfoind această carte a omenirii, adunată ciclic într-o fereastră, luminată virtual- victorii, pierderi, poeți și armate, căderi, înălțări, zidiri și documente, pictori celebri, tratate de pace și de război, regizori și comandanți, răscoale, libertate, sindicate, teatru, arme, știință, magnați, arma nucleară, recorduri, capitulări, tiparnițe, cărți, alianțe, genii, decrete, descoperiri care au ridicat omenirea, bucurii , tristeți, mai bine, mai rău..
Lumea toată adusă la timpul prezent.
Astăzi am revăzut cu ochii minții fervoarea serbării de la Putna, entuziasmul tinerilor pe atunci- Eminescu, Xenopol, Slavici. //
Și amintirea unei cărți celebre -Forsyte Saga, John Galsworthy, după care s-a turnat unul dintre nu mai puțin celebrele filme ale lumii. Tare mult mi-aș dori să-l revăd!
Știi ce m-a speriat? uite, citește..
N-o fi chiar potrivit cuvântul, poate că nici gândul omului nu se va fi potrivind cu gândul meu. și ce dacă? eu spun ce cred.
De cele mai multe ori, îmi încep ziua răsfoind această carte a omenirii, adunată ciclic într-o fereastră, luminată virtual- victorii, pierderi, poeți și armate, căderi, înălțări, zidiri și documente, pictori celebri, tratate de pace și de război, regizori și comandanți, răscoale, libertate, sindicate, teatru, arme, știință, magnați, arma nucleară, recorduri, capitulări, tiparnițe, cărți, alianțe, genii, decrete, descoperiri care au ridicat omenirea, bucurii , tristeți, mai bine, mai rău..
Lumea toată adusă la timpul prezent.
Astăzi am revăzut cu ochii minții fervoarea serbării de la Putna, entuziasmul tinerilor pe atunci- Eminescu, Xenopol, Slavici. //
Și amintirea unei cărți celebre -Forsyte Saga, John Galsworthy, după care s-a turnat unul dintre nu mai puțin celebrele filme ale lumii. Tare mult mi-aș dori să-l revăd!
Știi ce m-a speriat? uite, citește..
14 august 2003: Se sting luminile în NE Americii. Și în Canada.Căderi masive curent au provocat haos în estul Statelor Unite şi Canada, lovind oraşe mari, cum ar fi New York şi Ottawa. Aceasta este considerata a fi fi fost cea mai mare pană de curent din istoria Statelor Unite, ea afectând mai mult de 50 de milioane de oameni. Semafoarele s-au blocat, căile ferate subterane au fost evacuate şi sute de mii de oameni au fost blocaţi în lifturi, în birouri şi apartamente. Zborurile avioanelor în şase aeroporturi din zonele afectate au fost oprite pentru mai multe ore. Mii de navetişti nu au putut să ajungă acasă şi au petrecut noaptea dormind pe străzi. Toronto s-a cufundat în întuneric.//
Omul se crede, parcă, mai presus de sine.
Știi ce spunea aseară cineva, undeva, într-o emisiune , în care toți țipau, nimeni nu mai asculta de nimeni, în vreme ce li se împărțeau laude sportivilor- mulți /puțini/ sârguincioși/puternici sau cum or fi ..ei, bine, cineva a așteptat o clipă de tăcere și le-a spus celorlalți- cred că politicienii ăștia mari , care se încaieră și nu se mai opresc, ar trebui să meargă toți , să stea în genunchi în fața altarului și să li se citească Evanghelia.
am uitat să prețuim lumina?
Nu cred ca si-ar face timp!
RăspundețiȘtergereSă așteptăm până mâine- este mare sărbătoare!
Ștergerevor veni pentru... decor!
ȘtergereSă știți că n u mai cred, până nu văd!
ȘtergereApropos la ce spunea Mihai...imi veni in minte versurile unui cantec al Cornei Chiriac;"Orpriti timpul,clipa asta minunata....",mai apoi mi-a venit in minte titlul filmului, "Clipa de ragaz" cu regretatul Stefan Iordache...ce sa spun,cred ca este foarte important sa fim constienti ca avem nevoie de momente de adanca introspectie ,de meditatie profunda asupra sensurilor vietii noastre,sa gasim clipe de ragaz in a vorbi cu noi insine ,cu Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereIn rest ia de la clipele bune ale vietii tale tot ce poti lua mai frumos.Depinde de noi acest fapt desigur.Din pacate si de altii uneori.
PSIn clipa de ragaz,imi place uneori nespus ,sa ma asez la umbra unui copac si sa privesc ramurile lui cum se contureaza in lumina cerului senin.Ma rog.
Dacă ar fi să stabilim un echilibru între gândurile tale, ar rezulta „să trăim clipa!„
ȘtergereDa, copacii dau energie. Și privesc către cer, cu degetele împreunate.
Servus Gina
RăspundețiȘtergereMai întîi, am fost pe blogul indicat şi mi-a plăcut.
Apoi. Politicienii nu-şi aduc aminte de religie decît în zilele de Sărbătoare (dă bine la bobor) şi cînd depun jurămînt (vorba vine) atunci cînd se-nfig în cîte-o funcţie.
Nu cred că a citit vreunul dintre ei, Biblia (ca de altfel şi majoritatea celor care se-nchină cît îi ziulica de mare).
Ce să le ceri?
Tibi,
ȘtergereRecunosc, cu mâna pe suflet- citesc din Biblie, nu știu dacă voi putea spune vreodată- am citit Biblia.
Am uitat,pe politicieni,sincer,nu-i pot intelege defel.
RăspundețiȘtergereNu in biserica ar trebui dusi,ar trebui sa faca un experiment in care timp de 3 luni baremi,sa traiasca cu un salariu de nici 200 de dolari in ciuda unei munci grele si in contextul a numeroase si inerente probleme familiare,multe generate tocami de o asemenea incredibila salarizare.
Tara bogata,frumoasa si totusi codasa in Europa!
De ce Doamne oare!?
Îi mai înțelege cineva?
ȘtergereÎn ultima vreme , alcătuiesc un cor ,fără dirijor, în care fiecare își cântă partitura.Cum vrea el.
Cu mare drag am sa merg sa vizitez blogul...
RăspundețiȘtergereDe uitat, nu cred ca e uitata. E cufundata acolo undeva,poate s-a pus praful pe ea sau pe noi...Cateodata e bine sa ne intoarcem la lucrurile simple.Cel putin eu asa procedez cand lumina incepe sa fie mai putin intensa...
Vera,
ȘtergereAi dreptate. Când privesc verdele de dincolo de fereastră, uit de toate relele.
Ce minunat canta Tudor Gheorghe!
RăspundețiȘtergereCred ca ar trebui ca politicienii nostri sa asculte concerte cu asemenea versuri baremi odata pe luna...daca poezia misca muntii cum spune Sorescu,poate se schimbe ma gandesc si ceva in conceptia si atitudinea lor despre viata romanilor pe care ii conduc.
Eu cred in puterea mesajului artistic ca un dar de la Dumnezeu.
Vezi tu,
RăspundețiȘtergereSperăm totdeauna mult de la aleși.Noi sperăm. Ei promit, apoi uită.
Da, ar trebui să-și facă timp, să se întoarcă la Artă, la mesajul ei binefăcător.
Că n-o fac este, poate și pentru că nu sunt bine sfătuiți.
Așa cred.
Și mai depinde și de educația lor.
am uitat să preţuim lumina, am uitat să preţuim oamenii, am uitat să preţuim cărţile, muzica şi în final, dar nu chiar la final, am uitat să preţuim viaţa!
RăspundețiȘtergereBună diminneața!
RăspundețiȘtergereMie îmi este tare dragă viața! Iubesc și lumina, și roșul înflăcărat al asfințitului, iubesc chiar și ploaia asta rece , care-ți lasă lacrimi lungi în fereastră!