cu dor cu tot!

Ar trebui, Ana Blandiana
Ar trebui să ne naștem bătrâni,
 Sa venim înțelepți,

Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,
Să știm din răscrucea primară ce drumuri pornesc
și iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi și puternici s-ajungem la poarta creației,
Să trecem de ea și-n iubire intrând adolescenți,
Să fim copii la nașterea fiilor noștri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăța să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu

ploaia are palme de prunc

A limpezit  mai intai  norii.
 In cateva ape.
 Unul cate unul, sa nu ramana vreo pata.
  Au venit la rand aerul, padurea, campia, orasul.
 Umeri, obraji, promisiuni..
In urma-i  se astern dimineti cu pleoape deschise, in zvon de ierburi
 miresme  crude , zambet de maci,.//

In loc de fotografii ( am o multime..promit sa le aduc pe toate!)
Joc, de Ana Blandiana
....Ma joc  cu copiii care vor deveni adulti
Incercand  sa aman clipa
Cand le va face placere sa ma sfasie,
Deveniti  adulti,
Tot mai multi
Mult prea multi,
In timp ce eu raman singura in copilarie.`